Analiză AFP

Alegerile de duminică din Grecia: A fi sau a nu fi în zona euro?

15 iun 2012 Autor: Valentin Vidu - Mediafax

Grecii se întorc la urne duminică, în cadrul unor noi alegeri generale, urmărite cu nelinişte în toată Europa dar şi în afara acesteia, scrutin care îmbracă alura unui referendum pentru sau împotriva euro, comentează AFP.

Consecinţele acestui scrutin crucial care, prin contagiune, ar putea să destabilizeze zona euro, vor fi cântărite imediat după aceea la summitul G20, la care vor lua parte luni şi marţi ţările bogate şi puterile emergente, la Los Cabos, în sud-vestul Mexicului.

Toţi liderii europeni, dar şi preşedintele american Barack Obama, i-au avertizat pe cei nouă milioane de alegători greci asupra consecinţelor votului lor atât pentru ei-înşişi, cât şi pentru zona euro.

"A fi sau a nu fi în zona euro? Aceasta este întrebarea", a declarat premierul grec Lucas Papademos, parafrazându-l pe Hamlet, din tragedia lui Shakespeare, mai mult decât o tragedie antică greacă, pentru a rezuma "adevărata dilemă" de duminică.

Cu doar două zile înaintea scrutinului, organizat după cel neconcludent de la 6 mai, dreapta şi stânga radicală luptă cot la cot pentru a prelua frâiele unei ţări aflată într-o profundă recesiune şi criză socială, devenită "bolnavul" Uniunii Europene (UE).

Unele sondaje îl prezintă ca beneficiind de un avans minim pe Antonis Samaras, în vârstă de 61 de ani, liderul conservatorilor din cadrul Noii Democraţii (ND), în faţa lui Alexis Tsipras, în vârstă de 37 de ani, liderul blocului Syriza, potrivit unui expert.

Prezentând o tendinţă ezitantă vineri, Bursa din Atena a înregistrat joi un salt de 10,1%, dar fără să reuşească să recupereze prăbuşirea înregistrată de la 6 mai încoace.

Samaras se prezintă ca garantul menţinerii Greciei în zona euro, vrând totodată să renogocieze "memorandumul", planul de austeritate negociat cu creditorii internaţionali în schimbul acordării ajutorului financiar.

El a subliniat, într-unul dintre discursuruile sale de campanie, că "mizele acestor alegeri sunt clare: euro sau drahma, Guvern de coaliţie sau neguvernare".

Samaras, un conservator care se prezintă în acelaşi timp ca naţionalist şi eurofil, nu a exclus posibilitatea, în cazul în care nu obţine majoritatea, să formeze o coaliţie care să includă şi alte formaţiuni de dreapta, dar şi pe socialiştii din Pasok.

Rivalul său de stânga, mult mai charismatic dar temut de pieţele financiare, afirmă că trebuie să se termine cu "memorandumul" semnat de către partidele tradiţionale "supus diktatului creditorilor".

El şi-a oferit un termen de zece zile după alegeri pentru a purta o renegociere "adevărată şi dură" cu UE, în cazul în care preia conducerea Greciei, în perspectiva summitului european de la 28 şi 29 iunie, la Bruxelles.

"Sper că partidele vor coopera. Că toată lumea va fi unită", a declarat un pensionar, Michalis Vlavianos, în vârstă de 77 de ani, care se descurcă cu greu dintr-o pensie lunară de 630 de euro.

Deşi europenii, şi mai ales cancelarul german Angela Merkel, se arată intransigenţi în mesajele pe care le adresează Greciei, la Atena se speră mai mult decât oricând la o marjă de negocieri şi la o susţinere a creşterii economice.

"Termenii compromisului, de semnat până la sfârşitul lui septembrie, vor viza o amânare suplimentară de doi ani în privinţa asanării bugetare", a declarat pentru AFP un fost consilier al lui Papademos, care s-a aflat la conducerea ţării până în mai.

În doi ani, Greciei i-a fost acordat un ajutor masiv în valoare totală de 347 de miliarde de euro - constând în două împrumuturi, în valoare de 110 şi, respectiv, 130 de miliarde de dolari, până în 2015, dar şi o ştergere a datoriei în valoare de 107 miliarde de euro - echivalând o dată şi jumătate cât PIB-ul său.

Aruncând ţara în ceaţă, provocând o exasperare în Europa şi suspendarea "temporară" a plăţii a 2,6 miliarde de euro din valoarea ajutorului, scrutinul de la 6 mai nu a condus la formarea unei majorităţi sau unei coaliţii de guvernare.

De atunci, Grecia pare că se află pe marginea prăpastiei falimentului, iar idicatorii prezintă o situaţie dură, şi anume un PIB în scădere cu 6,5%, un şomaj la nivelul de 22,6%, o adevărată hemoragie de depozite bancare şi conturi publice care ar putea fi goale la jumătatea lui iulie.

Scenariul unei posibile retrageri a Greciei din zona euro - o ipoteză respinsă de 80% dintre greci - a devenit tot mai insistentă în cercurile europene şi în mediile financiare, după 6 mai.

Ultimul dintr-o serie, finalizat la începutul lui iunie de către Deutsche Bank, oferă detalii despre cum ar putea arăta perioada de risc înalt de după o încetare a efectuării plăţilor "încă de la sfârşitul lui iunie sau începutul lui iulie": sesiuni extraordinare ale Parlamentului la sfârşitul săptămânii, control asupra fluxurilor de capital şi retragerilor depozitelor bancare, restabilirea rolului Băncii Greciei, emiterea unei monede devalorizată cu minimum 50%.

De asemenea, Grecia ar putea să nu revină la drahmă, ci să ceară recunoaşterea unor datorii de tipul "IOU" ("I owe you") sau "GEURO" (Greekeuro) funcţionarilor şi creditorilor săi.

 
Cuvinte cheie:
GRECIA
, ALEGERI
, UE

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide