Pentru guvernele cărora pandemia le goleşte cuferele a venit timpul identificării unor noi surse de finanţare. Pentru că a vorbi de creşteri de taxe în vreme de criză este blasfemie, Berlinul propune vânzarea activelor statului, a căror „valoare a crescut considerabil în ultimul timp“.
De partea cealaltă a spectrului rigorii fiscale, voci apropiate guvernului de la Roma propun ca banca centrală a zonei euro să şteargă pur şi simplu datoriile statelor. Totuşi, într-un fel sau altul, în unele economii urmează şi majorările de taxe, ţintele preferate fiind bogaţii, companiile şi viciul.
În Germania, Peter Altmaier, ministrul economiei, a spus că majorările de taxe sunt o modalitate greşită de a gestiona costurile crizei provocate de pandemie şi a propus în schimb vânzarea activelor statului, scrie Bloomberg. „Valoarea activelor statului a crescut considerabil în ultimul timp şi de aceea ar trebui să examinăm de ce active ale statului ne putem lipsi“, a explicat Altmaier pentru ziarul Welt am Sonntag
„Acest lucru ar aduce în cuferele statului bani pe care i-am putea folosi pentru investiţii viitoare.“ Guvernul federal german deţine participaţii la companii precum Deutsche Telekom şi Deutsche Post, operatori aeroportuari şi transportatorul feroviar Deutsche Bahn, precum şi la instituţii culturale şi de ştiinţă sau cooperative de locuinţe. De asemenea, statul german este cel mai mare acţionar la Commerzbank. Creşterile de taxe ar fi ca o „otravă pentru economie“ deoarece Germania are deja taxe mari, chiar şi în comparaţie cu standardele internaţionale, a spus Altmaier.
„Ne putem împrumuta cu bani la dobânzi foarte mici sau chiar negative.“ Potrivit ziarului Spiegel, guvernul german ia în considerare o nouă suspendare a frânei pentru datorie prevăzută în constituţie pentru 2022 în condiţiile în care este aşteptată acumularea unor datorii noi de puţin sub 60 de miliarde de euro. Germania a fost şi în criza anterioară, şi este şi în cea actuală, protectoare cu companiile deoarece astfel ocroteşte indirect şi locurile de muncă. Apoi, firmele de familie, celebrele „Mittelstand“, sunt coloana vertebrală a economiei.
În Marea Britanie, economie bazată pe servicii, alta este situaţia. Acolo, ministrul de finanţe Rishi Sunak consideră că ar fi cinstit să ceară companiilor să contribuie mai mult la buget în condiţiile în care pe timpul crizei au fost salvate cu miliarde de lire
din banii plătitorilor de taxe. De aceea, Sunak a propus majorarea impozitelor pentru companii în speranţa că banii lor vor ajuta acum guvernul să peticească un buget care ar putea ajunge la un deficit de peste 400 de miliarde de lire sterline în 2020-2021, scrie Financial Times.
În prezent, rata de impozitare pentru companii este de 19% din profit, iar cancelarul consideră că nivelul este unul competitiv în grupul economiilor dezvoltate. El a explicat că există prea puţine dovezi că impozitul mic este o atracţie mare pentru investiţii. Orice creştere de un punct procentual ar aduce în plus 2,4 miliarde de lire la bugetul de stat.
În SUA, cea mai mare economie a lumii, noul preşedinte Joe Biden are un nou plan de impozitare prin care va majora taxele impuse celor mai bogaţi americani. Planul îi ţinteşte în special pe cei care câştigă peste 400.000 de dolari pe an, scrie CNBC. Vor fi crescute mai ales contribuţiile la asigurările sociale şi taxele pe moştenire şi câştiguri din capital şi va fi redusă valoarea deducerilor fiscale. În campania electorală, Biden a promis că nu îi va taxa suplimentar pe cei cu venituri mici şi mijlocii.
„Unii dintre cei mai bogaţi oameni din America plătesc acum o proporţie mai mică de taxe decât unii dintre cei mai săraci americani“, spune Richard Winchester, profesor de drept fiscal la Universitatea Seton Hall.
Este însă neclar dacă noul preşedinte îşi va putea promova agenda în Senatul divizat. Biden ar inversat o parte din relaxarea fiscală aplicată de fostul preşedinte Donald Trump. Reforma acestuia, mult lăudată că a dat un impuls suplimentar economiei americane în timpul unei încetiniri economice globalizate, a diminuat rata de impozitare pentru companii de la 35% la 21% şi limita de sus a impozitului pe venit de la 39,6% la 27%.
În Spania, una din economiile europene cel mai grav afectate de pandemie, planul de buget aprobat de parlament pentru 2021 prevede, printre altele, majorarea impozitului pe venit pentru bogaţi, creşterea TVA pentru băuturi cu zahăr sau cu îndulcitori artificiali şi noi taxe verzi, scrie El Pais. Scopul este, desigur, suplimentarea veniturilor bugetare. TVA pentru băuturi dulci este majorată de la 10% la 19%. De asemenea, noul plan de buget introduce impozit pe dividende pentru noi categorii de compani, taxe pe deşeuri şi ambalaje din plastic, reduce scutirile fiscale pentru cei care contribuie la planurile de pensii individuale şi creşte impozitul aplicat primelor de asigurări de la 6% la 8%.
Şi guvernul polonez a pus ochii pe băuturile cu zahăr şi îndulcitori, taxându-le în funcţie de conţinutul de îndulcitor „nesănătos“.
Ca urmare, în unele magazine Coca-Cola s-a scumpit cu 40%, potrivit presei poloneze. Lovit rapid cu critici, premierul Mateusz Morawiecki s-a grăbit să explice că printr-o astfel de masură guvernul nu urmăreşte să strângă mai mulţi bani la buget ci să protejeze sănătatea polonezilor, scrie Politico. „Ar fi posibil ca pentru un buget ca al nostru o jumătate de miliard de zloţi (110 milioane euro) sau un miliard să justifice un scop fiscal?“ a spus el. „Zahărul este nesănătos. Majoritatea ţărilor mature au introdus această taxă. Vrem să fim o ţară imatură?“
