Banca Centrală Europeană (BCE) va reduce probabil astăzi în premieră dobânda de politică monetară la 0,75%, de la nivelul de 1% la care indicatorul s-a menţinut din decembrie 2011, pentru a ajuta economia zonei euro care începe să dea semne de slăbiciune chiar şi în Germania, cel mai puternic motor de creştere de până acum.
Decizia ar veni după ce la summitul UE de săptămâna trecută liderii europeni au convenit grăbirea formării unui sistem comun de supraveghere bancară şi să îi permită fondului permanent de salvare al zonei euro să recapitalizeze direct băncile. Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că este încântat de aceste acorduri, scrie Thomson Reuters. Banca a avut până acum un rol foarte activ în lupta cu criza economică şi financiară din Europa, achiziţionând de pe pieţele financiare obligaţiuni ale statelor cu probleme pentru a reduce costurile de finanţare ale acestora şi injectând aproape 1.000 de miliarde de euro pe piaţa interbancară pentru a evita îngheţarea creditării.
Însă analiştii apreciază că pasul care ar putea fi făcut de BCE, deşi unul uriaş în domeniul politicii monetare, va aduce puţine câştiguri pentru o economie care se îndreaptă spre recesiune. Pe lângă dobânda de politică monetară, instituţia va reduce probabil şi dobânda pentru depozite de la 0,25% la 0%. În teorie, scăderea ar încuraja băncile să se împrumute reciproc în loc să depoziteze fonduri de până la 800 miliarde euro la BCE în fiecare noapte. Însă băncile vor fi probabil reticente în a împrumuta instituţiile din statele periferice ale zonei euro.
Analiştii cred, de asemenea, că reducerea dobânzilor va alimenta speculaţii despre ce poate face BCE după ce va epuiza opţiunile convenţionale.
"Este o acţiune îndrăzneaţă, dar care va aduce BCE pe un teritoriu necunoscut. Cu şomajul în creştere şi puţine semne că economia îşi revine este nevoie de un medicament monetar puternic. Să fim sinceri, o reducere a dobânzii nu va pune capăt recesiunii, avem nevoie de mai mult de atât", a afirmat Julian Callaw, analist la Barclays Capital.
Economia zonei euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, evitând la limită recesiunea, după o contracţie de 0,3% în trimestrul al patrulea al anului trecut, notează Bloomberg. Două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut reprezintă recesiune tehnică. Criza datoriilor de stat a forţat deja cinci state euro să solicite finanţare externă, respectiv Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania şi Cipru, iar tensiunile din zona euro pun la încercare creşterea economică mondială, spre nemulţumirea partenerilor comerciali de pe continent, din Americi şi din Asia.
Printre cei care vor mai mult de la Europa în lupta cu criza se numără şi directorul general al FMI Christine Lagarde. Scăderea dobânzilor nu reprezintă în acest moment neapărat cea mai bună cale de a depăşi criza datoriilor din zona euro, iar BCE ar trebui să insiste mai mult pe cumpărarea de active, a afirmat Lagarde, citată de CNBS.
Şefa FMI a atras atenţia că economiile mai puternice, precum Germania, nu au nevoie de reduceri de dobânzi, deşi nu acelaşi lucru se poate spune despre Spania şi Italia. Ea a notat totodată că zona euro trebuie să grăbească procesul de formare a unei uniuni fiscale.
"Vrem ca mai multe să se întâmple mai repede, deoarece acesta este spiritul vremurilor", a spus Lagarde, adăugând că uniunea fiscală ar trebui să ducă la o politică şi obiective fiscale comune şi eventual la un minister comun al finanţelor sau o agenţie pentru gestionarea datoriilor, ceea ce ar fi "grozav".
Banii se întorc în băncile din Grecia
Depozitele constituite la băncile din Grecia au crescut cu cinci miliarde euro după alegerile parlamentare din 17 iunie, după ce în luna mai acestea înregistraseră o scădere drastică de 8,5 miliarde euro, scrie Kathimerini. Oficialii bancari au menţionat că fondurile se întorc în băncile greceşti în ritm constant în ultima perioadă, compensând astfel retragerile de 4-5 miliarde euro din primele două săptămâni ale lunii iunie. Datele publicate de Banca Centrală a Greciei au indicat un sold al depozitelor de 157,44 miliarde euro la sfârşitul lunii mai, în scădere faţă de aprilie, când economiile au fost de 165,95 miliarde euro. Aceasta a fost cea mai mare scădere lunară a depozitelor înregistrată în ultimele decenii. Reprezentanţii băncii centrale susţin că alte 20 miliarde euro sunt păstrate în seife şi "sub saltea" de populaţie. Ioana Niţă
Spania ar putea avea nevoie de mai mult ajutor
Guvernul spaniol va avea nevoie de cel puţin 40 de miliarde de euro în următoarele săptămâni pentru a evita colapsul băncilor naţionalizate Bankia, CatalunyaCaixa, NovaGalicia şi Banco de Valencia, şi nimeni nu ştie exact de unde vor veni aceşti bani, au declarat surse guvernamentale, citate de Thomson Reuters. Trezoreria spaniolă are rezerve de lichidităţi de 40 miliarde euro, însă în octombrie vor ajunge la scadenţă datorii de27,5 miliarde euro. În aceste condiţii, premierului Marioano Rajoy îi va fi greu să evite să ceară un bailout internaţional pentru guvern, după ce a cerut un ajutor de până la 100 miliarde euro pentru bănci. Liderii zonei euro au convenit vineri să permită fondului permanent de salvare să injecteze direct lichidităţi în băncile spaniole începând cu anul viitor şi să cumpere obligaţiuni ale ţărilor cu probleme. Înţelegerii îi lipsesc detaliile, iar economia spaniolă se afundă în recesiune. Bogdan Cojocaru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
