Business Internaţional

Bilanţ după trei ani de criză: economii firave, bănci mai profitabile ca niciodată

Bilanţ după trei ani de criză: economii firave, bănci mai profitabile ca niciodată
09.08.2010, 23:59 30

În vara lui 2007 puţini se gândeau la termenul "criză acreditelor" şi chiar mai puţini ştiau cu adevărat ce înseamnă acestfenomen. Acum, sintagma a făcut istorie şi a marcat un moment decotitură pentru economia secolului al XXI-lea. Însă cum aratăeconomiile şi ce s-a schimbat de atunci?
O serie de economii, printre care şi a României, continuă să fie înagonie. Indicii bursieri din ţările dezvoltate încă nu au reuşit săîşi revină complet la nivelul de dinainte de criză, astfel că DowJones Industrial Average este la un nivel cu 21% sub valoarea deacum trei ani, în timp ce indicele european Dow Jones Stoxx 600 seaflă în minus cu 28%. Declinul este şi mai pronunţat în cazulindicelui japonez Nikkei, a cărui valoare s-a "şters" cu 36% înultimele 36 de luni. BET-ul se află cu 51% sub valoarea din varalui 2007.
Dacă principalii vinovaţi pentru izbucnirea crizei au fostconsideraţi bancherii, până în prezent apetitul acestora pentrutranzacţii riscante nu a fost tăiat. Cei mai importanţi liderimondiali, reuniţi în cadrul summit-urilor G7 sau G20, au atacat demulte ori acest subiect, însă nu au reuşit să vină cu o soluţieconcretă pentru limitarea riscurilor pe care bancherii şi leasumă.
Pe de altă parte, băncile mari au revenit la profiturile dedinainte de criză. Spre exemplu, JPMorgan Chase a avut întrimestrul al doilea al lui 2010 un profit de 4,8 mld. dolari, încreştere cu 76% faţă de anul trecut. De asemenea, BNP Paribas, celmai mare grup bancar din Franţa a avut în aceeaşi perioadă unprofit net de 2,1 mld. euro. Asta în condiţiile în care băncilecentrale menţin dobânzile la minime istorice, pentru a stimulacreditarea.

Începutul problemelor
Momentul zero al crizei a fost stabilit pentru 9 august 2007,atunci când banca franceză BNP Paribas a anunţat că nu poate evaluacorespunzător activele a două fonduri pe fondul "evaporăriicomplete de lichidităţi" de pe piaţă. Acesta a fost primul semnalcă băncile deja începuseră să fie reticente în ceea ce priveşteoperaţiunile interbancare. În consecinţă, Banca Centrală Europeanăface primul pas pentru a relaxa situaţia, injectând în aceeaşi zi95 mld. euro pentru a spori lichiditatea de pe pieţe.

Sub zodia falimentului sau anaţionalizării
Dacă banca Northern Rock este naţionalizată de guvernul britanic,pe celălalt mal al Atlanticului, în Statele Unite, Bear Stearns,considerată a cincea mare bancă de pe Wall Street, este preluată derivalul JPMorgan Chase pe 17 martie 2008, într-o tranzacţie de 240de milioane de dolari. Cu doar un an în urmă, Bear Stearns valora18 mld. dolari.
La 15 septembrie 2008 are loc şocul care a îngheţat pieţelefinanciare: banca americană Lehman Brothers se prăbuşea, fiind celmai mare faliment din istoria Americii. În acelaşi timp, şi altemari instituţii financiare se confruntau cu probleme grave, astfelcă Merrill Lynch a fost preluată de Bank of America, în timp ce AIGa fost salvată de guvernul american de la faliment. Preţulintervenţiei s-a ridicat la peste 180 de miliarde de dolari.
Ulterior, criza începe să-şi facă simţită puternic prezenţa şi pealte continente, însă preponderent în Europa. De la bănci salvatede autorităţi din banii contribuabililor până la ajutoarefinanciare din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), toatepo­sibilităţile au fost încercate pentru a micşora im­pactul crizeiasupra economiilor naţionale. Chiar şi România a primit înprimăvara anului trecut o finanţare în valoare de circa 20 mld.euro din partea FMI, Co­misiei Europene şi Băncii Mondiale.

Criza datoriilor din Europa
Anul 2009 a fost cel mai greu, economiile din întreaga lume fiindafectate de scăderea consumului, îngheţarea creditării şi slăbirearitmului de creştere economică. Dar când apele se calmaseră a venitde nicăieri criza datoriilor suverane din Europa, cu epicentrul înGrecia. Timp de două luni, ţările din zona euro au ezitat să sarăîn ajutorul guvernului de la Atena, ceea ce a agravat situaţia.Într-un final grecii au primit un ajutor financiar de 110 miliardede euro de la UE şi FMI, dar cu preţul unor măsuri de austeritatedure.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO