Controversatul proiect pentru reducerea fiscalitatii in Statele Unite, initiat de administratia Bush, a fost promulgat miercuri in lege de presedintele George W. Bush. Programul va injecta in economia americana 350 mld.$, in urmatorii zece ani, dar cu riscul unor deficite bugetare fara precedent.
Desi reprezinta doar jumatate din valoarea propusa initial de administratia Bush, de 726 mld.$, totusi Casa Alba a calificat pachetul final drept "o victorie".
Planul este foarte controversat, criticii sustinand ca va adanci deficitele bugetare si asa mari, va duce la deprecierea dolarului si va aduce beneficii sustantiale in special americanilor foarte bogati, si nu majoritatii.#leadend#
In pofida criticilor virulente din partea economistilor cu privire capacitatea proiectului de a rezolva problemele urgente economniei americane, Bush sustine cu tarie ca masurile sunt absolut necesare pentru crearea de noi locuri de munca.
Mai mult, in ziua precedenta ceremoniei de promulgare, Casa Alba a anuntat fara mare fanfara ca presedintele Bush a aprobat o crestere a plafonului pentru datoria de tara a Statelor Unite, de 984 miliarde de dolari. Este cea mai mare crestere a plafonului respectiv din istoria Statelor Unite. Limita superioara datoriei publice americane a fost ridicata la 7.380 miliarde de dolari, de la 6.400 miliarde cat era pana acum.
Oficialii Trezoreriei SUA spun ca este foarte probabil ca limita sa fie crescuta din nou anul viitor, in ajunul campaniei prezidentiale.
Noua lege prevede reducerea taxelor pe venit, cresterea creditelor fiscale pentru familiile cu copii, diminuarea ratelor de impozitare ale dividendelor si castigurilor de capital, facilitati fiscale pentru IMM-uri si finantarea bugetelor statelor aflate in criza.
Bush si suporterii sai nu au renuntat la intentia de a elimina complet taxele platite de actionari pe dividendele corporative si a taxelor pe proprietatile imobiliare.
Inainte de a-si da acordul pentru noua lege, presedintele american a declarat ca "prin faptul ca le permite americanilor sa cheltuiasca mai mult, sa economiseasca si sa investeasca, aceasta legislatie va da mult tonus economiei".
Reducerile de taxe ar putea fi numai temporare, insa Casa Alba si aliatii sai cred ca legiuitorii sa nu-si vor asuma riscul politic de a se opune acordarii unui statut permanent acestor prevederi.
Consumul inainte de toate
Republicanii apreciaza ca noile legi sunt un pas important catre scopul final al adimistratiei Bush, acela de a tranforma codul actual de impozitare a veniturilor intr-un sistem orientat catre consum, cu taxe zero. Conform acestui sistem, economiile si investitiile vor fi excluse de la impozitare, arata Stephen Moore, presedintele Club for Growth, un comitet de actiune politica.
Administratia Bush estimeaza ca noile reduceri de taxe vor crea peste 1 milion de locuri de munca in 18 luni. Pe de alta parte, Lawrence Mishel, presedintele Economic Policy Institute, subliniaza ca un raport realizat chiar de administratie prevede ca numarul locurilor de munca ar fi crescut cu 4,4 milioane in urmatorii doi ani, chiar si fara introducerea noilor masuri.
Economia Statelor Unite a pierdut in jur de 2 milioane de locuri de munca de la preluarea puterii de catre presedintele Bush, noteaza New York Times.
"Politica administratiei nu a fost niciodata orientata catre stimularea pietei muncii", a spus Mishel. "Este orientataa catre transferul impozitelor in sarcina salariatilor si eliberearea de raspundere a celor care au venituri din capital".
Sanatatea economiei si piata muncii sunt factori cruciali in alegerile prezidentiale de anul viitor.
Eliminarea taxelor pe dividende este motivul principal pentru care proiectul este aspru criticat de catre Democrati, care argumenteaza ca eliminarea acestor taxe favorizeaza persoanele cu venituri mari.
Unii economisti sunt de acord ca masurile vor accelera cresterea economiei pe termen scurt si vor genera noi locuri de munca, insa pe termen mai lung, dimpotriva, vor afecta negativ piata muncii, pentru ca adancirea deficitelor va impinge in sus rate de dobanda.
Economistii independenti estimeaza ca anul acesta deficitul bugetar al SUA va depasi 400 de miliarde de dolari, fata de 158 de miliarde, anul trecut.
Economistii si-au exprimat indoiala si in legatura cu efectul potential al proiectului pe piata actiunilor. Ari Fleischer, purtatorul de cuvant al Casei Albe, a declarat ca reducerile de taxe pentru dividende si alte castiguri de capital vor "restaura increderea pe pietele de actiuni". Potrivit analizelor, insa, proiectul va creste pretul actiuniulor cu cel mult 5%.
Suma totala de bani care va fi injectata in economie este de 350 de miliarde de dolari in zece ani, dar daca Republicanii vor reusi sa faca permanente unele prevederi care deocamdata au numai caracter temporar, suma totala s-ar putea ridica la 800 de miliarde de dolari.
Avand in vedere ca politicienii au intrat deja in alerta odata cu apropierea campaniei prezidentiale, noua lege va fi cu siguranta subiectul unor ample dezbateri politice.
"Acestea sunt cele mai ample reduceri de taxe din 1981, din timpul mandatului presedintelui Reagan, pana in perzent", a spus Brian S. Wesbury, de la o firma de investitii americana.
Deficite de neimaginat
Trezoreria americana a elaborat in timpul fostului secretar Paul O'Neill un raport care avertizeaza ca SUA risca sa inregistreze o serie de deficite bugetare pana la valoarea record de peste 44.000 miliarde de dolari, informeaza Financial Times.
Cifra estimata ridiculizeaza deficitele si previziunile anterioare, fiind de aproape zece ori mai mare decat datoria nationala si echivaland cu Produsul Intern Brut pe patru ani. In plus, aceasta suma reprezinta peste 94% din valoarea tuturor proprietatilor detinute de populatia americana.
Studiul atrage atentia asupra implicatiilor pe care le presupune explozia demografica, care presupune costuri substantiale pentru consitutirea fondurilor de pensii si a asigurarilor de sanatate.
Materialul dezvaluit recent a fost realizat sub coordonarea lui Kent Smetters, care era la acea vreme secretar asistent adjunct pe probleme economice, si a consilierului Trezoreriei, Jagdessh Gokhale. "In perioada in care am realizat studiul, am crezut ca aceste date vor fi integrate proiectului de buget", a declarat Gokhale, care este in prezent economist la sucursala din Cleveland a Rezervei Federale (Fed).
Paul O'Neill a refuzat sa comenteze informatiile.
Administratia de la Washington a decis sa nu includa studiul respectiv in raportul bugetar aferent anului fiscal 2004, care a fost publicat in luna februarie.
Decizia a fost luata in contextul in care Casa Alba a lansat o campanie pentru adoptarea unui program economic de reducere a taxelor si impozitelor, care a atras nenumarate critici cu privire la riscul majorarii deficitului bugetar.
Potrivit studiului, Statele Unite nu pot evita impunerea unor masuri economice nepopulare, daca vor sa asigure bunastarea generatiilor viitoare. Astfel, analistii indemna guvernul sa majoreze semnificativ taxele si impozitele si sa diminueze cheltuielile bugetare. Andreea Melinte-Iacobina
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
