Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a avertizat că Uniunea Europeană ar trebui să rezolve problema anchetei antitrust lansată de Comisia Europeană (CE) împotriva monopolului rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom pentru a evita "pierderi de ambele părţi". România nu este pe lista celor opt state din Europa Centrală şi de Est avute în vedere de Comisia Europeană în investigaţia prin care încearcă să stabilească dacă Gazprom obstrucţionează concurenţa. Ce ar avea de pierdut şi de câştigat Bucureştiul din această dispută? România este singura ţară din regiune care nu depinde de importurile de gaze din Rusia şi a fost indicată de mai multe ori de Moscova ca înlocuitor al statelor "rebele" în parteneriatele ei.
"Aceasta nu este o abordare constructivă. Avem încredere că se va ieşi din această situaţie printr-un dialog prietenesc între entităţile noastre economice şi CE fără pierderi de ambele părţi", a declarat Putin. Acesta este cel mai clar atac de până acum al Moscovei la adresa anchetei Comisiei, citat de Financial Times.
Statele avute în vedere de ancheta CE sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, scrie France 24.
Putin a indicat că ancheta are ca scop determinarea Moscovei să ajute la reducerea poverii crizei economice prin "subvenţionarea" statelor mai slabe din Est.
"Europa unită vrea mai multă influenţă politică şi vrea ca noi să plătim pentru aceasta", a mai spus Putin.
Gazprom este singurul furnizor de gaze naturale pentru Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Slovacia, potrivit datelor UE. De asemenea, grupul rus asigură 82% din consumul de gaze al Poloniei, 83% din cel al Ungariei şi 69% din cel al Cehiei.
România nu depinde de gazele ruseşti
În cazul României, importurile de gaze naturale au avut o pondere de 15% în consumul din luna iunie, potrivit datelor ANRE. Preţul mediu al importurilor a fost de 426 dolari/1.000 metri cubi. Pentru comparaţie, Bulgaria importă de la Gazprom gaze naturale la preţul de 600 dolari/1.000 metri cubi. Pentru Polonia, costul depăşeşte 500 de dolari/1.000 metri cubi, iar pentru Germania se situează la 380 de dolari/1.000 metri cubi.
România nu importă gaze direct de la Gazprom, ci prin intermediari agreaţi de grupul rus. Oficialii ruşi au indicat anul trecut că România ar putea avea relaţii comerciale directe cu Gazprom dacă ar oferi ceva la schimb pentru a putea importa direct gaze din Federaţia Rusă la un preţ mai mic. Rusia a deţinut sau deţine companii importante din industria românească: Alor Oradea, Artrom Slatina, Republica S.A. Bucureşti şi Upet Târgovişte. Totodată, Gazprom s-a arătat interesat de investiţii în depozite subterane de gaze, subiect discutat de mulţi ani de România şi Rusia, dar şi de colaborarea cu Romgaz şi Transgaz în domeniul explorării şi exploatării de gaze, respectiv al transportului de gaze.
Rusia a vrut să sperie Bulgaria şi Ucraina cu România
În iunie 2010 Gazprom a indicat că ar putea înlocui Bulgaria cu România în proiectul gazoductului South Stream după ce Sofia a anunţat că nu va continua proiectele energetice ruso-bulgare - oleoductul Burgas-Alexandroupolis şi centrala nucleară Belene pe motiv că acestea sunt "neprofitabile economic". Bulgaria a rămas însă partenerul Rusiei în South Stream.
Cu Ucraina, centru important pentru tranzitul gazelor ruseşti către Europa, Rusia este de multă vreme în conflict legat de preţul de livrare. În ultimii ani conflictul a escaladat culminând cu întreruperea, în perioadă de iarnă, a fluxului de gaze către mai multe ţări, printre cele mai afectate fiind Bulgaria. În acest context, la începutul anului 2009, Putin, pe atunci premier, a oferit României gazele naturale destinate Ucrainei.
"Eu am pentru România o contraofertă pe care cred eu că va fi greu s-o refuzaţi. Vă rog să-i transmiteţi acest lucru preşedintelui Băsescu! Tot volumul de gaze ruseşti de care Ucraina are nevoie într-un an suntem dispuşi să-l vindem companiei de stat din România şi după aceea să-l vindeţi mai departe Ucrainei. E bună oferta? Sper că aţi consemnat-o", a spus Putin.
Exporturile de gaze contribuie cu 10% la PIB-ul Rusiei. Gazele ruseşti au o pondere de 36% la consumul din UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
