Cipru, ţara unde dreptul de proprietate a devenit un moft: ciprioţii îşi primesc banii cu porţia după o săptămână în care au fost ameninţaţi că îşi vor pierde economiile

„A fost cea mai întune­cată săptămână în Cipru de la invazia din 1974. Insula a fost pusă în calea Greciei. În faţă ne aşteaptă noi tăieri, noi măsuri de austeritate, noi bailout-uri, deoarece ţara nu-şi va putea plăti datoriile din cauza sărăciei fără sfârşit şi recesiunii. Ne vor lua mulţi ani până să ne revenim“, a rezumat situaţia din Cipru Hubert Faustmann, profesor de istorie şi politică de la Universitatea din Nicosia, citat de The Guardian.

Băncile cipriote au fost închise şi conturile bancare blocate imediat după ce liderii zonei euro şi guvernul cipriot au hotărât că din depozite trebuie confiscat până la 10% pentru a fi salvat un sistem bancar devastat de criză şi care nu poate fi sprijinit doar prin resursele economiei.

Teama autorităţilor a fost, şi este, că populaţia panicată se va grăbi să-şi retragă economiile, ducând astfel băncile la moarte sigură. Temerile s-au adeverit, deoarece ciprioţii au luat cu asalt bancomatele. După câteva runde de negocieri între guvern şi reprezentanţii troicii creditorilor internaţionali, în care BCE a ameninţat că va opri finanţarea de urgenţă asigurată băncilor, parlamentarii ciprioţi au adoptat o serie de măsuri standard pentru a preveni fuga capitalului din ţară atunci când băncile vor fi redeschise, probabil de marţi. De ce este nevoie de aceste restricţii? Potrivit unei estimări a institutului de cercetare Open Europe, dacă retragerile de capital ajung la zece miliarde de euro – în condiţiile în care economia cipriotă este de doar 18 miliarde de euro, „băncile cipriote vor părea din noi insolvente“, caz în care va fi din nou nevoie de blocarea conturilor şi restricţionarea ieşirilor de capital.
 

„Germania a transformat Ciprul într-un laborator unde testează ceea ce n-au putut face în Grecia“

Restricţionarea fluxului de capital ar presupune limitarea retragerilor de la ban­comate la 400 de euro pe zi, în general, şi la 260 de euro în cazul băncii Laiki, a doua ca mărime din ţară, notează Handelsblatt. Dar ieri la unele bancomate ale Laiki retragerile au fost deja limitate la 100 de euro pe zi. De asemenea, transferurile electronice nu vor mai putea fi realizate fără autorizarea băncii centrale. Restricţii vor fi impuse de altfel la toate plăţile, înclusiv la utilizarea cardurilor de credit, potrivit cotidianului Phileleftherios. Proiectul adoptat de parlament prevede, de asemenea, că „guvernul va putea lua toate măsurile considerate utile pentru asigurarea ordinii publice“, instaurând o adevărată stare de urgenţă pentru sistemul bancar.

Pentru zona euro, consecinţele acestor restricţii nu sunt deloc de ignorat, atenţionează La Tribune. Pentru prima dată, uniunea monetară va fi tăiată în două. Ciprioţii vor avea aceeaşi monedă ca toată lumea, dar nu şi aceleaşi drepturi de folosinţă, ceea ce repre­zintă o lovitură severă dată chiar principiilor zonei euro, înfiinţată tocmai pentru înlăturarea restricţiilor ce vin odată cu monedele naţionale.

„Germania a transformat Ciprul într-un laborator unde testează ceea ce n-au putut face în Grecia. Dar toate acestea nu vor duce decât la sfărâmarea Uniunii Europene. Nicio ţară nu a intrat în această uniune pentru a fi sclav“, a afirmat un angajat al băncii Laiki.
 

Retailerii se tem de o criză a alimentelor

Urmarea blocării sistemului bancar este că unele supermarketuri din Cipru au rămas aproape fără alimente, iar situaţia ar putea deveni generală săptămâna următoare, întrucât băncile sunt închise încă de pe 15 martie, iar furnizorii au început să ceară plata în numerar pentru livrări.

„Stocurile supermarketurilor sunt sufi­ciente pentru încă două sau trei zile. Dacă nu se ajunge la o soluţie curând, iar băncile rămân închise la începutul săptămânii următoare, atunci vor fi probleme“, a declarat preşedintele Asociaţiei Supermarketurilor din Cipru Andreas Hadjiadamou.

Dacă furnizorii îşi vor menţine decizia de a livra doar contra plăţii în numerar, rafturile din supermarketuri vor fi goale, a spus el.

„Pericolul de a avea rafturi goale în supermarketuri este vizibil, având în vedere că furnizorii nu vor renunţa la decizia lor şi nu ne vor ajuta în acestă situaţie nouă pentru Cipru“, a adăugat Hadjiadamou.

Nikos, proprietarul unui supermarket aflat chiar în centru capitalei Nicosia şi care funcţionează de aproape 50 de ani, timp în care a fost martor inclusiv al invaziei turceşti, spune că nimic nu poate fi comparat cu actuala criză financiară. El avertizează că penuria de lichiditate ar putea duce curând la o penurie de alimente, potrivit The Independent.

„Oamenii nu au bani pentru a-şi cumpăra mâncare şi nu-şi vor cheltui rezervele pentru a cumpăra altceva. Cardurile de credit nu funcţionează şi de aceea nu le putem accepta. Dar chiar şi dacă le acceptăm, furnizorii vor doar bani lichizi“, a explicat pentru Euronews Ioannis Ioanou, proprietarul unui magazin din Nicosia.
 

O situaţie de care se ştia şi putea fi prevenită

De la oficialii BCE la preşedintele Eurogroup, toţi europenii implicaţi în planurile de salvare a Ciprului sunt de acord că această ţară trebuie să renunţe la „modelul nesuste­na­bil de afaceri“ bazat pe taxe reduse şi atragerea de fonduri impresionante din străinătate în depozitele băncilor.

„Sectorul bancar din Cipru pur şi simplu nu are viitor în actuala formă. Toţi din Eurogroup sunt de acord cu aceasta. Speranţa ciprioţilor că pot continua astfel, atrăgând capital cu taxe mici şi legislaţie permisivă, şi că alţii ar trebui să plătească atunci când modelul nu mai funcţio­nează  este o iluzie şi cei responsabili ar trebui să dea explicaţii populaţiei“, a declarat Wolf­gang Schaeuble, ministrul german de finanţe.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Euro­group – reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro – a explicat că băncile cipriote „trebuie micşorate şi reconstruite pe un model de afaceri sănătos şi sustenabil“. Dar acest model „nesănătos“ nu este ceva scos la lumină de actuala criză, scrie EUobserver.

Într-un raport de convergenţă din 2007, cu un an înainte de intrarea Ciprului în zona euro, BCE a menţionat intrări semnificative de capital.

„O mare parte din finanţarea deficitelor de cont curent şi capital a provenit în ultimii doi din ani din intrări de capital sub forma unor «alte investiţii» cuprinzând credite şi depozite ale nonrezidenţilor“, se arată în raport.

Statisticile BCE arată că intrările de capital străin au atins un maxim de peste 19,2 miliarde euro în 2011, cu un miliard de euro mai mult decât economia ţării.

„BCE ştia că banii ruşilor ajung în insulă. Este imposibil să nu ştii. Dezechilibrele mari dintre componentele economiei, precum sistemul bancar supraponderal, erau bombe cu ceas evidente, uşor de remarcat chiar şi de cei care studiază macroeconomie, darămite de bancherii centrali“, a spus Yasen Iliev, analist la New Europe Corporate Advisory.

Motivul pentru care nimeni n-a zis sau făcut nimic este unul politic.

„Cred că ciprioţii credeau că petrecerea va continua la nesfârşit. Cei de la Bruxelles şi Frankfurt au închis ochii probabil din cauza disputei Ciprului cu Turcia sau poate pentru că economia ţării este prea mică pentru a reprezenta o îngrijorare“, a menţionat analistul.

Ciprul este un avanpost al zonei euro în Marea Mediterană şi găzduieşte două baze militare britanice. Turcia nu a recunoscut nici până acum independenţa Ciprului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels