Una dintre cele mai importante lectii pe care le-a adus cu sine ultimul an a fost aceea ca severitatea problemelor cu care se confrunta economia nu trebuie in niciun caz subestimata si este destul de clar ca aceste probleme nu privesc doar piata imobiliara sau ceea ce se intampla pe Wall Street, scrie International Herald Tribune.
Care va fi etapa urmatoare a crizei? Este posibil sa fie una a scaderii drastice a salariilor americanilor, al caror nivel ar putea ajunge sa fie asemanator cu cel inregistrat in timpul Marii Depresiuni. Scaderea salariilor nu va fi cu siguranta nicaieri pe teritoriul Statelor Unite la fel de grava ca aceea din perioada Marii Depresiuni, insa este posibil ca nivelul de salarizare sa atinga un prag cu care tara nu s-a mai confruntat de foarte mult timp.
Venitul mediu al familiilor americane - cel care se afla la mijlocul distributiei salariale, inregistrand in general fluctuatii destul de reduse - va fi probabil mai scazut in 2010 decat cu zece ani mai devreme, iar acest lucru a avut loc pentru ultima data in anii '30. Deja salariul mediu pe economie este putin mai scazut in Statele Unite, comparativ cu nivelul din 2000, iar pana in 2010 ar putea sa se reduca cu inca 5%.
Daca se iau in considerare rezultatele sondajelor de opinie din ultimele decade, se poate observa faptul ca nu exista niciun indicator care sa prezica mai bine evolutia sentimentelor publice in afara de cresterea veniturilor.
Atunci cand veniturile cresc in ritm rapid, asa cum s-a intamplat la mijlocul anilor '80 si la sfarsitul anilor '90, americanii sunt extrem de increzatori in economie.
Insa atunci cand veniturile stagneaza, ca la inceputul anilor '80, '90 si in alti cativa ani, oamenii devin din ce in ce mai ingrijorati cu privire la starea natiunii. In ultimul sondaj de opinie organizat de The New York Times in colaborare cu CBS, 89% dintre respondenti au afirmat ca tara "a luat-o serios pe o cale gresita", iar cifra inregistrata reprezinta cu siguranta un record.
Asa ca este normal sa se creada ca scaderea salariilor de la inceputul secolului 21 va avea un efect important de-a lungul mai multor ani. Reducerea salariilor va avea un impact serios atat asupra standardelor de viata, cat si in ceea ce priveste cheltuielile consumatorilor si cresterea economica, contribuind mult la crearea noii atmosfere politice in care presedintele proaspat ales va ajunge la putere.
Evenimentele care au avut loc in ultimele saptamani au inlaturat orice indoiala ca economia americana s-ar afla deja in recesiune.
In timpul unei perioade de recesiune companiile obisnuiesc sa reduca orele de munca ale angajatilor, dau mariri de salariu care nu reusesc sa tina pasul cu rata inflatiei si, de cele mai multe ori, "uita" sa plateasca bonusurile.
Scaderea salariului si reducerea numarului de ore de munca reprezinta principala cale prin care criza financiara afecteaza familiile, deoarece doar o mica parte din muncitori ajung sa isi piarda cu adevarat slujbele.
Fiecare recesiune care a avut loc recent a adus cu sine o scadere a salariilor intre 3 si 7% in medie pentru familiile obisnuite din Statele Unite.
Reducerea veniturilor are loc de obicei timp de aproximativ trei ani si dureaza mai mult decat perioada oficiala de recesiune, deoarece salariile nu reusesc sa tina pasul cu rata inflatiei.
Tulburarile recente - stagnarea inregistrata pe piata creditelor, caderea pietelor bursiere, accelerarea concedierilor temporare - intaresc temerile ca perioada de recesiune care urmeaza sa cuprinda economia americana nu va fi una deloc blanda.
"Cea mai puternica lovitura va avea loc in 2009", a afirmat Nariman Behravesh, economist-sef la Global Insight, o firma de cercetare care elaboreaza si previziuni economice, adaugand ca "probabil pana in 2011 nu vom vedea niciun fel de cresteri salariale".
Ceea ce face ca aceasta recesiune sa fie una diferita, indiferent de gradul in care se va manifesta ea, este faptul ca urmeaza unei perioade de expansiune in care majoritatea familiilor au avut parte de cresteri salariale reale foarte reduse sau inexistente. Venitul mediu pe cap de familie anul trecut a fost de 50.200 de dolari, ceva mai putin comparativ cu anul 2000, cand s-a inregistrat un venit mediu de 50.600 de dolari, potrivit statisticilor oficiale. Este pentru prima data cand scaderea veniturilor a fost atat de pronuntata in timpul unei perioade de expansiune economica, incat a fost stabilit un nou record. De ce s-a intamplat acest lucru? Cauzele sunt multiple.
Costurile serviciilor medicale au crescut rapid, ceea ce inseamna ca primele pentru asigurari medicale ocupa acum o parte mai importanta din salariul unui muncitor. O buna parte din acesti bani sunt folositi in mod eficient, deoarece ajuta in prezent la plata unor tratamente care nu erau disponibile cu doar cativa ani in urma. Insa restul banilor, partea care dispare in sistemul ineficient de sanatate american, sunt cu siguranta irositi.
In ultimii doi ani, valoarea medie a primelor de care beneficiau muncitorii a incetat sa mai creasca. Din anul 2005, bonusurile au inceput sa devina usor mai reduse, a observat Jared Bernstein de la Institutul de politici economice. Asa ca asigurarile medicale nu sunt singurele care explica stagnarea recenta a cresterii salariilor.
Factorii care joaca un rol cu adevarat important in acest fenomen reprezinta probabil o combinatie intre urmatoarele posibile cauze: noile tehnologii, comertul mondial, progresele insuficiente in ceea ce priveste educatia, cresterea numarului de familii mono-parentale, declinul tot mai mare al sindicatelor si cresterea evidenta in ceea ce priveste inegalitatile, care a facut ca si cele mai multe majorari de venit sa se concentreze la varful ierarhiei. Diversele perspective politice decid in general proportia pe care o ocupa factorii de mai sus in stabilirea cauzelor salarizarii tot mai reduse, deoarece cercetarile economice nu au reusit inca sa afle care este adevaratul raspuns.
Indiferent de cauza insa, efectele scaderii salarizarii vor fi unele semnificative. Familiile americane au inceput deja sa isi mai reduca din cheltuieli, iar fenomenul va continua sa se accentueze anul viitor.
Behravesh, economistul de la Global Insight, estimeaza ca cheltuielile consumatorilor ajustate in functie de rata inflatiei vor stagna sau chiar vor scadea cu 1% in 2009. Daca el are dreptate, 2009 ar putea fi primul an in care consumul nu va inregistra o crestere din 1980, cand Statele Unite au traversat o perioada de recesiune profunda, pana in prezent.
Scaderea salariilor va face ca americanii sa aiba dificultati serioase in ceea ce priveste plata ratelor la creditele bancare. Saptamana trecuta Bank of America a raportat pierderi de trei ori mai mari in comparatie cu anul trecut la creditele de consum.
Per total, bancile din intreaga lume au avut pierderi in valoare de aproximativ 600 de miliarde de dolari de pe urma crizei financiare. Iar ultima analiza a FMI sugereaza ca institutiile financiare se vor confrunta pe viitor cu pierderi de aproape 800 de miliarde de dolari si ca o mare parte din acestea ar putea aparea in Statele Unite. Bineinteles ca exista posibilitatea ca vestile bune din punct de vedere economic sa astepte imediat dupa colt.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
