În urmă cu circa doi ani Irlanda era nevoită să adopte măsuri deausteritate similare celor anunţate în prezent de alte stateeuropene, măsuri menite să readucă economiile în direcţia cea bună.Statul irlandez este însă departe de obiectiv şi nu întrezăreşteluminiţa de la capătul tunelului.
Statele europene care îşi concentrează acum atenţia asupramăsurilor de austeritate pentru a-şi ţine în frâu deficitelebugetare record calcă pe urmele Irlandei. Deşi a luat măsuri dure,statul care acum câţiva ani avansa cu paşi rapizi se luptă încontinuare cu problemele. Semnele că situaţia se va schimba radicalîn bine în viitorul apropiat întârzie să apară, scrie The New YorkTimes.
În urmă cu circa doi ani, un colaps economic a forţat Irlanda săreducă cheltuielile publice, să majoreze taxele, aceleaşi măsuri deausteritate pe care statele cu cele mai avansate economii, dar şiRomânia se văd acum nevoite să le adopte, constrânse de pieţelefinanciare.
Politicienii irlandezi au majorat taxele, au redus salariilepentru asistente medicale, profesori şi alţi angajaţi din sectorulpublic cu până la 20%. Circa 30 mld. euro au fost injectaţi înbăncile "zombie", cum este cazul Anglo Irish, care a fostnaţionalizată după ce creditorul a acordat credite pe bandă rulantădezvoltatorilor imobiliari fără a analiza situaţia acestora.
După ce în 2006 şi 2007 anunţase excedent bugetar, în 2009deficitul bugetar a ajuns în 2009 la 14,3% din PIB. Ce e mai răueste că situaţia continuă să se deterioreze. Guvernatorul bănciicentrale estimează că economia va reveni cu o creştere de 3% în2012.
"Când situaţia noastră economică s-a prăbuşit sub propria-igreutate, primul lucru de care a trebuit să ne asigurăm este căinvestitorii internaţionali rămân încrezători în Irlanda, pentru canoi să putem să ne împrumutăm în continuare", a spus Alan Barrett,economist-şef la Economic and Social research Institute of Ireland."Mulţi spuneau «hai să acţionăm repede pentru a scăpa de situaţiaasta»."
Din rău în mai rău
Deşi a fost un pionier, Irlanda nu este premiată pentruiniţiativa sa, ci mai degrabă pedepsită. Criza s-a adâncit maiputernic decât în situaţia în care guvernul ar fi cheltuit maimult, iar oamenii ar fi putut astfel să îşi păstreze locul demuncă. În lipsa unor programe financiare de stimulare economică,Produsul Intern Brut al Irlandei s-a contractat cu 7,1% anultrecut, iar economia rămâne încă în recesiune.
Rata şomajului în statul ce numără 4,5 mil. oameni depăşeşte13%, şi principalul dezavantaj este că numărul celor care sunt înşomaj de mai bine de un an s-a dublat în ultima perioadă, la5,3%.
Acum, irlandezii sunt avertizaţi că situaţia s-ar puteaînrăutăţi."Adevărul este că nu există o manieră facilă de reducerea deficitului", a spus primul-ministru Brian Cowen. "Cei carepretind că ştiu o metodă mai delicată nu vorbesc despre lumeareală."
În pofida eforturilor susţinute, Irlanda a fost băgată înaceeaşi categorie cu Portugalia, Italia, Grecia şi Spania,aşa-numitele state PIGS, acronimul care indică grupul ţăriloreuropene cu deficite excesive.
Autorităţile de la Dublin trebuie să plătească acum cu treipuncte procentuale mai mult decât omoloagele lor de la Berlinpentru ca investitorii să cumpere obligaţiuni irlandeze.
În parte acest lucru este cauzat de faptul că investitorii setem că programul de austeritate, prin faptul că întârzie creştereaşi pentru că până acum nu a reuşit să micşoreze costurile decreditare, va îngreuna situaţia pentru Irlanda atunci când statulva trebui să îşi plătească datoriile.
Este Irlanda un model de urmat?
Alte state europene, printre care Marea Britanie şi Germania,calcă pe urmele Irlandei, afirmând că singura modalitate caeconomia să revină pe plus este convingerea investitorilor şi apopulaţiei că în timp costul de creditare pentru guvern se vareduce.
Liderii G20, care s-au întâlnit weekendul trecut, au promis căreducerea deficitului bugetar va fi prioritatea numărul unu, înpofida faptului că preşedintele american Barack Obama a afirmat căprea multă austeritate ar putea să împiedice economia mondială săîşi revină.
Unii economişti au avertizat că există posibilitatea ca actualacriză să se adâncească după modelul celei din 1930.
"Europa este într-o situaţie dificilă", a spus Kenneth Rogoff,fost economist-şef al Fondului Monetar Internaţional, în prezentprofesor la universitatea Harvard.
"Dacă vreţi să evitaţi falimentul, modelul irlandez estesingurul de urmat. Experienţa irlandeză evidenţiază schimbărileprofunde pe care strategia actuală le implică."
Irlanda a ieşit din recesiune, dar doar pehartie
Irlanda a ieşit din recesiune în primul trimestru al acestui an,cu o creştere de 2,7% a Produsului Intern Brut (PIB) faţă deperioada octombrie-decembrie 2009, a anunţat biroul central destatistică de la Dublin. Instituţia a subliniat însă că ProdusulNaţional Brut, considerat de mulţi economişti un indicator mai bunal situaţiei din economie, a scăzut cu 0,5% în acelaşi interval.PIB-ul Uniunii Europene şi cel al zonei euro au crescut în primeletrei luni ale anului cu 0,2% faţă de trimestrul anterior, potrivitdatelor publicate la începutul lunii iunie de Eurostat.Mediafax
Măsurile luate de Irlanda
- Până în prezent, în decurs de circa un an au fost prezentatetrei bugete de austeritate: în octombrie 2008, aprilie 2009 şidecembrie 2009. Primele două se axau pe majorări de taxe.
- Programul de austeritate pe 2010 vizează economii de 4 mld.euro şi cuprindea şi reduceri de salarii pentru bugetari.
- La sfârşitul lui 2008 autorităţile de la Dublin majorau TVA cu0,5%, de la 21 la 21,5%.
- Salariile bugetarilor au fost reduse între 5 şi 15%, potrivitproiectului de buget pe 2010.
- Guvernul a promis însă să nu mai reducă salariile angajaţilordin sectorul public până în 2014.
- Autorităţile au anunţat că vor încerca să facă economii prinreformarea sectorului public, iar uniunile sindicale au fost deacord să împiedice grevele şi protestele.
Efectele austerităţii:
- Şomajul a urcat la peste 13% din PIB, iar numărul persoanelorfără loc de muncă de mai bine de un an s-a dublat.
- Datoria publică este de aşteptat să urce la 77% din PIB înacest an.
- Deficitul bugetar este de aşteptat să ajungă la sub 3%, pragulimpus de Uniunea Europeană, până în 2014.
- Economia va creşte cu 3% abia în 2012, potrivit estimărilorguvernatorului băncii naţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
