Marile corporatii bancare, precum J.P. Morgan Chase sau ABN Amro, acorda un volum din ce in ce mai mare de credite companiilor rusesti, de vreme ce amintirea crizei financiare de acum noua ani a inceput sa paleasca, scrie Bloomberg. In 1998 creditele neperformante acordate Rusiei ajunsesera la 40 de miliarde de dolari (30 mld. euro).
Compania care detine monopolul productiei de aluminiu din Rusia, Rusal, si lantul de magazine Lenta conduc in topul companiilor rusesti care au contractat in total imprumuturi de 29 mld. dolari (21 mld. euro) in ultimele trei luni, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut.
Imprumuturile acordate in conditii avantajoase companiilor rusesti au fost impulsionate de cresterea preturilor petrolului, gazelor naturale si minereurilor metalifere, resurse detinute in cantitati impresionante de catre Rusia. Investitorii cauta sa-si plaseze banii in zone care sa nu fie afectate de criza creditelor ipotecare riscante din SUA, iar Rusia, care a avut o crestere economica de 6,7% in 2006, pare terenul propice pentru acestia. Mai mult, presedintele bancii centrale de la Moscova, Alexei Ulyukayev, a declarat ca Rusia ar putea inregistra o crestere economica de 7,5% anul acesta.
Compania Rusal, cel mai mare producator mondial de aluminiu, plateste o dobanda de 0,7% pentru un imprumut in valoare de 2 mld. dolari (1,4 mld. euro), cu perioada de rambursare de sapte ani, pe care l-a contractat luna trecuta. Prin comparatie dobanda pentru un imprumut cu perioada de rambursare de cinci ani era, anul trecut, de 1,1%.
Lenta, cel de-al treilea retailer de produse alimentare din Rusia, a obtinut un imprumut de 200 mil. euro cu perioada de rambursare de trei ani, pentru care va plati o dobanda de 1,4%, fata de 2,8% cat a platit anul trecut pentru un imprumut de 90 mil. euro.
Norilsk Nichel, cel mai mare producator mondial de metale, a contractat un imprumut de 6 mld. dolari (4,3 mld. euro), pentru care va plati o dobanda de 0,52% in primii cinci ani. Banii vor fi folositi pentru achizitionarea companiei canadiene LionOre Mining International.
Prin contrast, US Steel plateste o dobanda de 1,25% pentru un imprumut contractat in august, imprumut folosit pentru achizitionarea Stelco. In iunie pentru acelasi tip de imprumut, se platea o dobanda de 0,62%. Investitorii ocolesc acordarea de imprumuturi companiilor private, temandu-se de faptul ca turbulentele de pe piata imobiliara americana ar putea frana cresterea economica a Statelor Unite.
Incepand cu iunie, peste 50 de companii au renuntat sau si-au revizuit planul de a contracta un imprumut. De exemplu, Tyco Electronics a abandonat, in iulie, planul de a contracta un imprumut de 1,5 mld. dolari (1,08 mld. euro). In schimb, compania a prelungit cu un an perioada de rambursare a unui credit pe termen scurt contractat deja de la Bank of America.
In viitorul apropiat, companile rusesti vor contracta imprumuturi de cel putin 6 mld. dolari (4,3 mld. euro). Printre aceste companii se numara Gazprom, Rosneft si VTB Group, cea de-a treia mare banca din Rusia.
"Niciodata nu am fost mai ocupati", a declarat Hasan Mustafa de la ABN Amro din Londra, cel mai mare furnizor de credite pentru companiile rusesti. Iar David Basset, de la Royal Bank of Scotland a declarat ca "Rusia este un element important pentru viitor", deoarece "aceasta tara este mai putin afectata de lipsa de lichiditate care afecteaza pietele consolidate".
Cu toate acestea, piata ruseasca nu este lipsita de riscuri. De exemplu, in iulie, Gazprom a intarziat cu doua saptamani plata unor obligatiuni in valoare de 2 mld. dolari (1,45 mld. euro), intarzierea fiind cauzata de un declin al vanzarilor.
"Cu siguranta, exista riscuri serioase pentru cei care investesc in economia Rusiei. Investitorii se expun riscurilor venite din partea politicii", a declarat Peter Harvey, de la Cazenove Capital Management.
Iukos Oil era cel mai mare exportator de petrol din Rusia, pana cand guvernul de la Kremlin i-a facut nota de plata: taxe in valoare de 30 mld. dolari. Compania a fost la un pas de falimentat in 2004, fiind preluata de stat, iar directorul sau executiv Mihail Kodorkovski, odata cel mai bogat om din Rusia, a ajuns in inchisoare, fiind acuzat de evaziune fiscala. Mai multe banci, printre care Citigroup si Deutsche Bank au pierdut bani, din cauza ca Iukos a ajuns in incapacitate de plata in mai 2005, dupa ce contractase imprumuturi de 1 mld. dolari in 2003.
Acum Rusia profita de cresterea pretului petrolului, luna trecuta acesta ajungand la 78,77 dolari pe baril, in conditiile in care in 1998 un baril costa mai putin de 14 dolari. Pretul gazului natural s-a triplat de atunci, iar cel al platinei este de patru ori mai mare.
Putin a folosit banii proveniti din exportul de petrol pentru a crea o rezerva valutara de 400 mil. dolari, a treia mare rezerva valutara, dupa cele ale Chinei si Japoniei, Rusia fiind tara cea mai putin vulnerabila la criza americana, datorita rezervei valutare, dar si datorita surplusului de cont curent.
"Diferenta dintre ceea ce se intampla acum si ceea ce s-a intamplat acum noua ani consta in faptul ca banca centrala are o rezerva valutara impresionanta, avand capacitatea de a asigura investitorii ca Rusia este o piata stabila", a declarat Andrew Bosomworth, manager al fondului de investitii Pimco.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
