• Leu / EUR4.7228
  • Leu / GBP5.3006
  • Leu / USD4.1899
Business Internaţional

De ce Ungaria joacă cu lovituri sub centură în arena energetică regională: 95% din locuinţele maghiare au acces la gaze naturale, importate aproape în totalitate din Rusia

De ce Ungaria joacă cu lovituri sub centură în arena energetică regională: 95% din locuinţele maghiare au acces la gaze naturale, importate aproape în totalitate din Rusia

Autor: Bogdan Cojocaru

29 dec 2018 53557

În 1999, 70% din gospodăriile din Un­garia erau consumatoare de gaze natu­rale. În 2007, peste 76% din gos­podării erau conectate la o reţea de gaze, iar în prezent ponderea este de 95%. Aceasta într-o ţară cu resurse locale de gaze în declin puternic. Spre exemplu, pro­ducţia acestui combustibil în România este de cinci ori mai mare decât în ţara vecină.

Gazele naturale sunt critice ca sursă de energie pentru populaţia Ungariei şi au o încărcătură politică uriaşă. Poate de aceea Budapesta joacă dur, chiar cu lovituri sub centură, în arena geopolitică a energiei. Toate manevrele făcute până acum de Ungaria arată că, în pofida eforturilor Uniunii Europene de a-şi diversifica sursele de gaze naturale şi a oportunităţilor apărute în ultimii ani, Budapesta preferă marfa rusească, arată o analiză Deutsche Welle. Dovadă în acest sens este atenţia deosebită dată gazoductului Turkstream, urmaşul care trece prin Turcia al defunctului gazoduct rusesc South Stream.

În 2007, în vreo cinci microregiuni din Ungaria aproape toate locuinţele erau conectate la o reţea de gaze naturale. Doar în două, Szigetvar şi Sellye, procentul era mai mic de 20%. Însă între timp ponderea gospodăriilor conectate a ajuns la 95%, spune Kristof Terhes, CEO-ul FGSZ, companie deţinută de MOL care operează reţeaua de transport al gazelor din Ungaria. Producţia internă nu poate acoperi decât o parte infimă din consum, astfel că Ungaria este forţată să importe gaze. În aceste condiţii, Ungaria este unul dintre cele mai vulnerabile state de pe continent în ceea ce pri­veşte sursele de energie tradiţionale, potrivit Institutului pentru Afaceri Externe şi Comerţ din Budapesta. Gazele naturale sunt principalul combustibil din mixul de energie, reprezentând 38% din acesta, faţă de 25% cât reprezintă petrolul şi 16% cât reprezintă energia nucleară. În 2015, sectorul rezidenţial a avut o pondere în consumul de gaze de 35%, în comparaţie cu 21,9% cât a avut sec­to­rul industrial. Încălzirea şi producerea de energie contribuie cu 21,2% la consumul de gaze.

Aproximativ 70% din locuinţele ma­ghiare folosesc gazele naturale ca principal combustibil pentru încălzire. Spre com­pa­raţie, procentul este de 27% în Cehia, cea mai dezvoltată economie din regiune. Pre­mie­rul Viktor Orban şi partidul său se folosesc de nevoia oamenilor de a avea acces la gaze ieftine pentru a primi voturi şi a rămâne astfel la putere. Spre deosebire de alte state din UE, gopsodăriile maghiare plă­tesc mai puţin pentru gaze decât consu­matorii industriali. Deşi Ungaria importă cea mai mare parte a gazelor consu­mate, gospodăriile maghiare beneficiază de unele dintre cele mai mici preţuri ale gazelor naturale din Uniunea Europeană. În UE, doar în România preţurile gazelor sunt mai mici. Premierul Orban şi partidul său, Fidesz, au făcut din preţurile gazelor o parte integrală a campaniilor politice care le-au adus victoria în alegerile din 2010 şi 2014. Budapesta a creat un mediu în care preţurile reglementate în combinaţie cu taxe speciale şi cu intervenţii ale statului pe piaţă au dus la distrugerea concurenţei.

Sectorul energiei este controlat acum în cea mai mare parte de stat. Însă Ungaria este dependentă masiv de gazele ruseşti. Aproximativ 80% din gazele importate de Ungaria vin de la Rusia. Circa 80% din necesarul de gaze este importat. Producţia internă s-a prăbuşit cu 41% din 2005 încoace.

Guvernul de la Budapesta spune că vrea să diversifice sursele din care-şi primeşte gazele. Terminale de gaze naturale lichefiate din Croaţia şi Polonia i-ar putea aduce combustibil din Qatar şi SUA. Guvernul maghiar negociază cu autorităţile croate posibilitatea accesării terminalului de gaze naturale lichefiate pe care Croaţia vrea să-l construiască până în 2020 pe insula Krk.    În ultimii ani au fost construiţi interconectori pentru fluxuri de gaze în două direcţii cu Slovacia, Croaţia şi România. De asemenea, Budapesta face presiuni asupra României să-şi vândă gazele extrase din Marea Neagră şi  nu permite prelungirea BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria ñ un gazoduct care ar trebui să transporte combustibilul extras din Marea Neagră) în Austria. Guvernul ungar a fost un susţinător puternic al proiectului South Stream, care ar fi trebuit să livreze gaze ruseşti prin Marea Neagră până în Ungaria, cu debarcare în Bulgaria. Proiectul a fost blocat de UE în 2014 şi Rusia a renunţat la el. Turkstream face parte din eforturile reînnoite ale Moscovei de a construi o nouă rută de transport de gaze spre UE ocolind Ucraina. Proiectul creează un Ñal treilea coridor al gazelor“, care s-ar alătura rutelor din Ucraina şi celor din Marea Baltică, însă nu face parte din planurile pentru o uniune energetică ale Uniunii Europene. Aceasta pentru că nu contribuie la diversificarea surselor de gaze. Conducta ar aduce în Europa echivalentul a 6% din importurile de gaze ale UE din 2017. O primă linie a secţiunii care leagă Rusia de Turcia a fost deja construită. Pentru secţiunile care ar lega Turcia de Europa, Moscova ia în considerare două opţiuni. Prima ar ajunge în Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Austria, iar cealaltă în Grecia şi Italia. Oficialii ruşi spun că prima opţiune are mai multe şanse de realizare, notează energyworldmag.com. Belgradul şi Budapesta o susţin. Luna trecută, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a cerut UE să nu obstrucţioneze implementarea proiectului TurkStream. Importurile Ungariei de gaze de la Gazprom au crescut cu 22% anul trecut. Contractul pe termen lung al Ungariei pentru cumpărarea de gaze ruseşti expiră în 2020. Observatorii spun că atenţia acordată de Budapesta altor surse de gaze în afară de cele ruseşti are ca scop forţarea Moscovei să-i vândă energie mai ieftină.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7228
Diferență: 0,0805
Ieri: 4.7227
Azi: 4.1899
Diferență: 0,0286
Ieri: 4.1833
Azi: 5.3006
Diferență: -0,5702
Ieri: 5.3016
Azi: 4.2095
Diferență: -0,0617
Ieri: 4.2120