Cetatenii din Capitala Turciei nu isi mai pot permite scumpele torturi de nunta cu fistic si frisca, scrie International Herald Tribune. Pretul la faina si la zahar s-a dublat din 2007, iar brutaria si-a disponibilzat patru din cei 15 angajati. Brutaria, care este o proprietate de familie, este una dintre norocoasele de pe strada Hosdere. Pe o lungime de cinci blocuri, zece afaceri sunt fie scoase la vanzare fie inchise.
"Nu ne mai sosesc clienti", spune Hanim Baltici, managerul Kartal - un magazin de bauturi alcoolice, care asteapta sa traga oblonul daca nu sosesc clienti. "Toti au datorii acum, si fiecare banut pe care il au il duc direct la banca". Dupa un boom de sase ani, economia Turciei, evaluata la 660 mld. dolari (448 mld. euro), este macinata inca o data de inflatie. Pe fondul preturilor in continua crestere la bunurile de larg consum, precum si la carburanti, alaturi de cheltuielile guvernamentale din ce in ce mai ridicate, rata inflatiei a urcat pana la 12,1% in iulie de la valoarea cea mai mica din ultimii 37 de ani inregistrata cu un an in urma, de 6,9%.
Cu cat inflatia creste, ritmul economiei incetineste, amintindu-le turcilor de stagflatia care i-a afectat in 2000 si 2001, zguduindu-le increderea in guvernatorul bancii centrale, Durmus Yilmaz. Executivii privesc situatia cu pesimism. "Inflatia este ca o presiune arteriala puternica: Odata ce o ai este foarte dificil sa scapi de ea", spune Ersin Ozince, directorul executiv al Turkiye Is Bankasi, cea de-a doua banca din Turcia ca marime listata la bursa, dupa Akbank.
Turbulentele politice din Turcia - singurul stat predominant musulman, membru al NATO si aliat al Vestului in lupta impotriva terorismului - nu fac altceva decat sa adanceasca problemele. In iulie, Curtea Constitutionala a pus capat confruntarii dintre islamistii care controleaza guvernul si cei care sustin regimul secular.
Armata, sustinatoare a regimului secular, a rasturnat patru guverne din 1960 pana astazi, si este in lupta directa cu partidul de la guvernare, Partidul Justitie si Dezvoltare, cunoscut sub acronimul AKP, si recunoscut pentru practicile sale islamiste cum ar fi folosirea valului de catre femei.
Curtea a respins procesul prin care se incerca scoaterea in afara legii a partidului, penalizand si AKP, prin reducerea finantarii sale de stat la jumatate - 20 mil. dolari (13,5 mil. euro) pentru anul viitor. Primul-ministru Recep Tayyip Erdogan ridica limita cheltuielilor publice, in special acum cand nu se mai afla "sub papucul" FMI. In 2005, Erdogan a incheiat un acord cu FMI conform caruia, contra unui imprumut de 10 mld. dolari (6,8 mld. euro) - menit sa achite "gaura" lasata in buget de salvarea sistemului bancar din urma cu patru ani - acesta urma sa implementeze conditiile referitoare la buget impuse de organizatia internationala.
Anul trecut, intr-o incercare de a atrage electoratul inainte de alegerile generale, AKP a incalcat acordul cu FMI, majorand cheltuielile pentru a aproviziona cu apa potabila satele izolate si pentru a oferi alimente si articole casnice gratuite pentru 500.000 din cele 4 milioane de locuitori ai Ankarei. AKP, care a incercat in 2004 sa introduca adulterul printre faptele ce se pedepsesc penal intr-o tara cu o populatie musulmana in procent de 99%, a castigat alegerile cu 47% din voturi. Erdogan urca acum cheltuielile cu infrastructura. In luna mai, in aceeasi saptamana in care a expirat acordul cu FMI, guvernul a anuntat planuri de a investi 15 mld. dolari (10 mld. euro) in urmatorii cinci ani pentru irigarea fermelor si constructia de noi drumuri in partea de sud-est a Turciei, care este in mare parte kurda. Aceste cheltuieli, care l-ar putea ajuta pe Erdogan si pe partidul sau sa castige alegerile din martie in regiune, vor transforma excedentul bugetar de 1,9 mld. lire turcesti (1,08 mld. euro) din prima jumatate a anului intr-un deficit ce va atinge o valoare de 15,9 mld. lire (9,07 mld. euro) pana la sfarsitul anului, conform previziunilor guvernamentale.
"Politica fiscala este una relaxata si asta nu poate avea un impact pozitiv asupra inflatiei", a afirmat Asli Savranoglu, economist la EFG Istanbul Securities. Yilmaz, guvernatorul bancii centrale, a facut tot ce i-a stat in putinta sa franeze ascensiunea inflatiei. La o luna dupa ce a fost investit in functia de guvernator in 2006, el a pus capat celor trei ani de rate ale dobanzii stabile, trimitand rata nominala a creditelor overnight la o valoare de 13,25%, de la 80% cat inregistra in 2001. In incercarea de a opri din prabusire lira turceasca, el a majorat rata dobanzii cu 4,25 puncte procentuale in doua luni. Anul urmator, ministrii si oamenii de afaceri au inceput sa critice dobanzile mari in contextul incetinirii cresterii economice. Yilmaz a redus rata dobanzii la 16,75% in august, motivand ca inflatia se apropie de tinta de 4% pentru 2008. A urmat o serie de alte patru micsorari pentru ca in februarie 2008 sa ajunga la 15,25%, fapt ce a ridicat intrebari in randul economistilor si investitorilor cu privire la independenta bancii centrale fata de presiunile politice.
In luna mai, cand a devenit evident ca Yilmaz va rata tinta de inflatie pentru al treilea an consecutiv, a inceput sa creasca din nou ratele, pana la 16,75%. El a majorat si tinta de inflatie la 7,5% pentru 2009. Yilmaz nu a raspuns direct criticilor ce i se aduc, insa afirma ca banca trebuie sa castige increderea publicului. "Am fost infranti de inflatie - nu exista nici o indoiala", a declarat el in luna iunie intr-un discurs in fata celor mai importanti oameni de afaceri. "De acum inainte credibilitatea noastra depinde de ceea ce vom face pe viitor. O putem recastiga."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
