Grupul rus Gazprom a renunţat spre surprinderea multora la cursa pentru privatizarea DEPA argumentând că nu a primit suficiente garanţii că poziţia financiară a acestei companii nu se va deteriora după încheierea preluării, deşi autorităţile elene asigură că problema fusese rezolvată la negocieri. La unele dintre discuţii a participat chiar şeful Gazprom Alexei Miller, care a venit de mai multe ori în vizită la Atena.
“Procesul de vânzare a degenerat într-un joc geopolitic, care s-a jucat într-un mod demn de amatori”, spune sub rezerva anonimatului un director executiv din industria energetică din Grecia, citat de Euronews.com.
Pentru o altă sursă din industria locală a energiei retragerea Gazprom reprezintă o veste bună deoarece astfel s-a prevenit ca singurul exportator rus de gaze naturale să monopolizeze piaţa greacă.
“Am fi înlocuit un monopol de stat cu unul privat”, a explicat el. Companiile greceşti se plâng că Gazprom vinde deja Greciei gaze naturale la preţuri cu 30% mai mari decât altor state europene.
Gazprom s-ar fi retras pentru a evita un conflict cu CE
DEPA importă de la Gazprom două treimi din necesarul de gaze, ceea ce a trezit îngrijorări că UE, care vrea să-şi reducă dependenţa de gazele ruseşti, va interzice sau va impune condiţii dure preluării companiei de către grupul rus.
O sursă apropiată situaţiei a explicat chiar că oficiali ai Comisiei Europene au avertizat că instituţia va interzice vânzarea deoarece aceasta ar crea un conflict de interese. “Directoratele pentru Energie şi Concurenţă au făcut clar că se opun afacerii”, spune sursa, citată de Financial Times. O astfel de tranzacţie are nevoie de aprobarea Comisiei Europene.
Miller, prieten apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a venit de mai multe ori la Atena unde a discutat cu premierul grec Antonis Samaras. Nerăbdător să încheie acordul de privatizare a DEPA cu singurul grup energetic internaţional care s-a arătat interesat, guvernul de la Atena a extins termenul limită pentru prezentarea unei oferte şi a modificat unele dintre condiţii – printre care suma pe care cumpărătorul trebuie s-o depună ca garanţie – pentru a facilita preluarea de către Gazprom, notează The Guardian.
Nici SUA nu agreează prezenţa Rusiei pe piaţa europeană a energiei
Vocea Rusiei, o publicaţie apropiată Kremlinului, a sugerat la începutul anului că SUA a pus presiuni pe guvernul de la Atena pentru a exclude Gazprom de la licitaţia pentru DEPA. Publicaţia citează portalul de ştiri de business Capital.gr, care scrie că un reprezentant al Departamentului american de Stat i-a avertizat pe politicienii şi oamenii de afaceri greci că Washingtonul nu agreează oferta Gazprom pentru compania elenă deoarece aceasta ar face ca Atena să devină “ostatecul Moscovei” şi ar permite Rusiei să manipuleze preţurile energiei din Grecia.
Vânzarea activelor statului este o condiţie ataşată programului de bailout de 240 miliarde euro stabilit pentru Grecia de creditorii internaţionali - UE, BCE şi FMI. Planul iniţial prevedea ca statul să strângă din privatizări 50 de miliarde euro până în 2019. Atena intenţionează acum să atragă 11,1 miliarde euro până în 2016 şi 25 miliarde euro până în 2020. Pentru anul acesta a fost stabilită ca ţintă suma de 2,6 miliarde euro, dar eşecul vânzării DEPA va face probabil ca acest obiectiv să nu poată fi atins.
Dezamăgirea privind eşuarea privatizării ar putea fi îndulcită dacă Azerbaidjan alege gazoductul care trece prin Grecia, Albania şi Italia (Trans-Adriatic Pipeline sau TAP, n.r.) pentru transportul gazelor naturale azere spre Europa. Compania azeră de stat SOCAR, singura care a licitat pentru cumpărarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Grecia, ar trebui să aleagă până la sfârşitul lunii între TAP şi gazoductul european Nabucco.
“Dacă este selectată TAP, aceasta va aduce un impuls semnificativ economiei Greciei şi rolului acestei ţări în regiune”, a explicat Thanos Dokos, şeful institutului de cercetări Eliamep.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
