De la aderarea la UE din mai anul acesta, statele central si est europene se straduiesc din greu sa pastreze stabilitatea guvernelor fragile. Aceasta situatie incerta ameninta cu intarzierea urmatorului pas spre o reforma economica completa - adoptarea monedei comune regiunii euro, scrie WallStreetJournal.
Bancii Centrala Europeana evidentiaza cresterea temerilor cu privire la deficitele bugetare ale catorva state membre UE. Anul trecut, aceste deficite au atins in medie 5,7% din PIB, cu mult peste limita de 3% necesara adoptarii euro.
Pentru anul acesta se estimeaza doar o mica scadere a deficitelor, in ciuda unei cresteri economice relative, in contextul in care guvernele depun eforturi substantiale pentru reducerea cheltuielilor. In toata regiunea Europei Centrale, incercarile de diminuare a deficitelor si pregatire a economiei pentru statutul de membru UE a provocat nemultumiri in randul cetatenilor.
Opinia publica din Cehia, Polonia si Ungaria nu este foarte favorabila guvernelor acestor state. In acest an, in sase din cele opt tari foste comuniste care au aderat la UE in mai prim ministrii au fost schimbati din functie.
Economistii sunt de parere ca in cazul mentinerii haosul politic, cele mai multe guverne central europene nu vor dobandi vointa politica pentru adoptarea unor masuri drastice de reformare a sistemelor fiscale in scopul reducerii deficitelor si pavarii drumului pentru introducerea euro. "Situatia s-ar putea transforma intr-o sinucidere politica", crede Michal Dybula, economist al BNP Paribas.
Oficialii BCE sunt ingrijorati de faptul ca unele tari ar putea forta indeplinirea cerintei de limitare a deficitului la 3%, ar adopta euro iar dupa aceea ar da din nou frau liber deficitelor. Acest lucru s-a mai intamplat in ultimii ani - cele mai cunoscute fiind cazurile Germaniei si Frantei, membrii fondatori ai UE.
Rapida dezintegrare a guvernelor de coalitie din est pun in evidenta costurile mari ale integrarii cat si natura fragila a fostelor economii comuniste. In prezent UE da dovada de o putere mai mica in dictarea politicilor interne catre noii membrii, spre deosebire de perioada preaderarii. Rezultatul este o lupta intre partide politice care , cu putin timp in urma, erau aliate pentru indeplinirea tintei de integrare.
"Aderarea la UE a actionat ca un adeziv politic", a declarat Katinka Barysch, economist principal al Centrului pentru Reforma Europeana, organzatie non-guvernamentala din Londra. "Obiectivul principal al integrarii fiind indeplinit iar rezultatele situandu-se sub asteptari, adezivul a disparut."
In cursa pentru statutul de membru UE, candidatii au adoptat masuri dure de restructurare. In Polonia acestea au insemnat restructurarea industriilor traditionale precum cea a otelului sau cea a mineritului. Numarul minerilor polonezi s-a redus de la 400.000 la 130.000. "Aderarea a echivalat cu o revolutie, iar oamenii asociaza unele masuri dureroase de restructurare cu integrarea", a declarat Danuta Hubner, noul comisar european pentru politica regionala si un celebru economist polonez.
In urma cu doar doi ani, sprijnul public in Europa Centrala atat pentru UE cat si pentru guvernele nationale era ridicat. Dar pentru multi cetateni nerabdatori, optimismul exagerat cu privire la beneficiile aduse de integrare s-a prabusit. Miliardele de euro de care au beneficiat state precum Irlanda, Grecia, Spania sau Portugalia in sesiunile anterioare de largire a uniunii nu se regasesc ca marime in alocatiile oferite celor 10 noi membrii. Spania, care s-a alaturat UE in 1986, va primi 8,3 miliarde de euro in acest an, de patru ori mai mult decat suma alocata Poloniei.
Cetatenii noilor state membre se mai confrunta si cu ingradirea libertatii de a munci in spatiul reprezentat de cei 15 membrii mai vechi ai uniunii. Din acestia, 12 tari au adoptat masuri de restrictionare a migrarii fortei de munca pe mai multi ani. Acest lucru a fost dureros in special pentru Polonia, unde nivelul somajului se ridica la 19%.
In consecinta, guvernul de coalitie din Polonia s-a prabusit la o zi dupa sarbatorirea aderarii la UE. Primul ministru Leszek Miller si cabinetul sau si-au depus demisia in contextul unui sprijin minim si in urma mai multor scandaluri de coruptie. Noul prim ministru, Marek Belka este deja nevoit sa renunte la unele din masurile sale de austeritate fiscala.
In Cehia, guvernul lui Vladimir Spidla s-a prabusit in iulie, dupa o prezenta slaba in alegerile europene. Acesta a fost inlocuit de Stanislav Gross, in varsta de 34 de ani, cel mai tanar prim ministru din istoria Cehiei sau a Cehoslovaciei.
Guvernul Ungariei a renuntat la serviciile ministrului de finante in ianuarie, partial datorita esecului in reducerea deficitului bugetar. Apoi a urmat randul premierului Peter Medgyessy. Dupa ce a operat majorari ale salariului real cu peste 10% pe an, in ultimii doi ani, alimentand deficitul bugetar, primul ministru a recurs la inghetarea acestora. Medgyessy a demisionat in septembrie in urma pierderii sprijinului din partea unui public nerabdator.
Doar in Slovacia, unde schimbarile s-au produs intr-un ritm mai lent, primul ministru de acolo a supravietuit cutremului politic de dupa 1 mai.
In toate acestea tari a scazut suportul acordat atat guvernelor nationale cat si uniunii Europene. In primavara, 85% din polonezi declarasera ca nu au incredere in guvern, nivel in crestere fata de 54% in toamna anului 2002, conform Eurobarometer. In Ungaria, 58% au declarat ca nu au incredere in guvern fata de 30% in 2002.
In acelasi timp, suportul polonezilor pentru UE scazuse in primavara acestui an la 33%, de la 41% in toamna lui 2002, iar in Ungaria nivelul a ajuns la 54%, de la 67%.
In general, BCE nu sustine integrarea statelor nepregatite pentru aderare, pentru a dispune de mai multa flexibilitate asupra politicilor monetare, bugetare si ale ratei de schimb.
Desi adoptarea euro necesita unele sacrificii, noile state membre se grabesc sa finalizeze acest proces. Companiile pot strange mai multi bani si mai usor, cu cheltuieli mai mici, daca acestea ofera actiuni si obligatiuni intr-o valuta stabila precum euro. Moneda este preferata de investitorii cu aversiune fata de risc in fata forintului, coroanei sau zlotului, dar si de guverne care vor plati astfel dobanzi mai mici, eliberand resurse pentru investitii.
dan.zavoianu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
