Statele baltice risca sa fie prinse intr-o a doua crizaeconomica alimentata de datorii daca guvernele acestora nu vorimpune masurile de austeritate adecvate care sa le sprijinecursurile de schimb raportate la euro, potrivit unui document alBancii Centrale Europene, scrie Bloomberg.
Letonia, Lituania si Estonia s-au confruntat cu un declineconomic mai profund decat restul tarilor membre ale UniuniiEuropene, pentru ca ancorarea monedelor nationale la euro preadevreme in ciclul de convergenta a dus la cresteri artificiale alepreturilor activelor, se arata intr-un document BCE. Intervalelemici de variatie a cursului sporesc presiunea asupra politiciifiscale care trebuie sa asigure ca economiile nu inclina catredezechilibre, se mai arata in document.
In absenta unor masuri fiscale mai stricte, "autoritatile dinstatele baltice ar putea fi incapabile sa preintampine o reaparitiea dezechilibrelor macroeconomice si o repetare a ciclului boom-bust(crestere-declin)", se arata in documentul pregatit de BCE pentru oreuniune a comitetului economic si financiar al UE.
"Pentru tarile baltice care au un curs de schimb relativ fix,politica monetara nu poate fi utilizata pentru contracarareaefectelor crizei. In consecinta, mecanismele principale ramanpolitica fiscala si cea salariala. Evident ca exista limite in ceeace priveste si potenta acestora de a redresa economiile baltice. Deaici si necesitatea de a mentine aceste politici pe traiectorialor", este de parere Laurian Lungu, Managing Partner la firma deanaliza Macroanalitica.
De cand au fost cuprinse de criza de pe pietele de credit,economiile baltice s-au contractat cu pana la 20% anual. PIB-ulLetoniei a scazut cu 19% in trimestrul trecut, cel al Estoniei acoborat cu 15,6%, iar economia Lituaniei a inregistrat un declin de14,2%.
O criza in zona baltica ar putea avea repercusiuni si asupracelorlalte state din Europa de Est. Laurian Lungu este de parere caefectele unei eventuale crize in cele trei tari se vor manifesta pedoua paliere.
"In primul rand va fi efectul direct asupra pozitiei financiarea bancilor si companiilor care au expunere in acele tari. Astfel,acestea ar putea sa-si revizuiasca pozitiile in alte tari din UEpercepute ca avand un risc ridicat - cum ar fi Romania, deexemplu", afirma Laurian Lungu. "Iar in al doilea rand implicatiilese vor manifesta la nivelul increderii investitorilor. O criza intarile baltice va duce la amplificarea sentimentului deneincredere, cu reactii adverse asupra deciziilor de finantare sauinvestitii in economii precum Romania", adauga el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
