Fondul Monetar International (FMI) a indemnat recent Banca Centrala Europeana (BCE) sa mentina ratele dobanzilor la un nivel scazut, pana va remarca semne clare de redresare economica si a avertizat ca soliditatea monedei unice europene pune in pericol procesul de crestere in regiune.
In raportul anual care analizeaza situatia din zona euro, FMI si-a redus estimarile privind cresterea economica din acest an, de la 0,75% la 0,5%.
FMI avertizeaza ca aprecierea monedei unice europene, care a crescut cu aproximativ 25% in ultimul an, ar putea plana asupra perspectivelor de crestere pe termen lung a celor 12 economii care fac parte din zona euro.
Michael Deppler, directorul Departamentului Europa I al FMI, a subliniat ca evolutia monedei europene se poate dovedi nefasta, mai ales daca va reveni la valorile maxime inregistrate in vara acestui an.
Institutia creditoare internationala a apreciat ca BCE ar trebui sa mentina scazute ratele dobanzilor, acestea situandu-se, deja, la cel mai mic nivel din ultimii 50 de ani, respectiv de doua procente.
Deppler a adaugat ca orice interventie ar trebui realizata numai dupa ce BCE va remarca o imbunatatire economica, pe fondul cresterii investitiilor.
Oficialul FMI a apreciat ca rezultatul referendumului din Suedia, care a respins introducerea monedei europene, este un "semnal de alarma" pentru zona euro, care trebuie sa depuna eforturi si mai mari pentru a impulsiona cresterea economica.
Potrivit FMI, inflatia din regiune se va reduce cu mult sub doua procente, in cursul anului viitor, dupa ce anticipa un nivel de 2,1%, in luna august. Institutia a indemnat BCE sa aplice cu prudenta stategiile de reducere a valorii acestui indicator.
In cursul acestui an, FMI a avertizat ca Germania, care are cea mai mare economie din regiune, risca sa urmeze exemplul Japoniei si sa intre intr-o perioada de deflatie.
Boxa acuzatilor
Din perspectiva oficialilor Fondului Monetar, Germania, Franta si Italia poarta cea mai mare vina pentru dificultatile cu care se confrunta in prezent economiile lor, aceastea dovedindu-si in repetate randuri incapacitatea de a-si pune in ordine finantele publice.
Raspunzand deselelor critici la adresa Pactului de Stabilitate si Crestere - acuzat ca, prin constrangerile sale, impiedica relansarea economiei europene si forteaza statele sa recurga la reduceri ale cheltuielilor fiscale - FMI a apreciat ca acesta isi indeplineste cu succes misiunea pentru care a fost elaborat.
Totul a pornit de la incapacitatea sau lipsa de vointa a Frantei, Germaniei si Italiei de a-si reduce deficitul bugetar in perioada de avant economic, in conditiile practicarii unor politici monetare si fiscale expansioniste.
Din perspectiva Fondului, depasirea limitei de 3% a deficitului bugetar de catre tarile membre ale zonei euro care si-au exprimat angajamentul si au pus in practica politici credibile care urmaresc consolidarea pozitiei bugetare nu ar trebui sanctionata. Un semn de buna credinta in acest sens, in opinia fondului, ar fi reducerea deficitului bugetar cu cate jumatate de punct procentual in anii care urmeaza.
FMI a criticat de asemenea procesul de reforma structurala la nivelul zonei euro, considerand ca liberalizarea unor piete, precum cea a muncii, trebuie grabita: " Rezistenta la reforma are o lunga traditie in Europa; ea va deveni din ce in ce mai puternica o data ce conditiile economice se vor imbunatati."
Vremuri mai bune pentru Europa
Desi aflata in ultima vreme sub privirea critica a unor foruri supranationale, precum FMI si BCE, zona euro a dovedit in ultimile luni ca este in stare faca progrese.
Productia industriala in zona euro a crescut puternic in luna iulie, cu toate ca nu a depasit asteptarile pietei. De asemenea, cresterea increderii in mediul de afaceri i-a determinat pe analisti sa afirme ca o relansare economica este foarte probabila.
Potrivit institutului european de statistica, Eurostat, a anuntat marti ca productia industriala a crescut in iulie cu 0,6%.
LA nivelul celor 15 membri ai Uniunii Europene s-a inregistrat o crestere a productiei industriale de 0,3%, fiind insa cu 0,4% mai mica decat productia de anul trecut.
Belgia a raportat cea mai mare crestere lunara a productiei industriale - respectiv 3,8%, urmata de Finlanda cu 3% si de Germania si Portugalia cu 2,2%.
Singurile tari care au inregistrat descresteri in acest sens au fost Irlanda si Franta, cu scaderi de 3,9% si respectiv 0,3%.
La randul ei, Banca Centrala Europeana a subliniat in ultimul sau buletin lunar faptul ca exista premise pentru stabilizare si reluare a cresterii in zona euro in semestrul al doilea al anului.
Sansele ca cea mai mare economie europena, Germania, sa revina la crestere, sunt din ce in ce mai realiste, in special dupa emiterea unui raport prin care se surprinde increderea in mediul german de afaceri. Acest indicator, calculat de institutul de cercetare Zew, a urcat in septembrie la 60,9 puncte, consemnandu-se astfel cea dea noua crestere consecutiva.
"Economia Germaniei da primele semne de revigorare. Productia industriala si consumul au crescut in luna iulie, in timp ce valoarea exportului net a urcat semnificativ," a raportat institutul german.
Situatia somajului, de multa vreme o problema critica pentru Germania, ar putea insa sa se inrautateasca o data cu punerea in aplicare a planului de restrucurare a industriei chimice. Potrivit datelor oficiale care privesc acest proiect, numarul somerilor ar putea creste in Germania cu 1,7 milioane de persoane. Somajul se ridica in luna iulie la 10,4% (4,35 milioane someri).
Potrivit datelor furnizate de Institutul German de Statistica inflatia a cunoscut in luna august o crestere usoara.
Guvernul olandez vrea reforme
Guvernul olandez a dezvaluit recent un plan de masuri ce urmareste reducerea cheltuielilor si cresteri ale impozitelor, intr-un efort de a scoate economia olandeza din cea mai grava criza din ultimii 20 de ani. Prin implementarea acestor masuri, guvernul olandez intentioneaza sa economiseasca fonduri in valoare de 17 miliarde euro.
Dorinta guvernului de a contacara rapida pierdere a competitivitatii - fenomen datorat cresterii necontrolate a salariilor, diminuari fortei de munca si unui sistem social mult prea generos - se loveste insa de contrangerile impuse de Uniunea Europeana in legatura cu niveul deficitului bugetar.
"Intr-un interval de numai cativa ani, Olanda s-a transformat dintr-un miracol economic intr-o sursa de ingrijorare," a declarat Gerrit Zalm, ministrul olandez de finante.
Avand in vedere faptul ca economia olandeza stagneaza de mai bine de doi ani, oficialii s-au orientat in special catre reforme pe termen lung in detrimentul efectelor pe termen scurt.
Masurile care vizeaza reforma sistemului social de sanatate si inghetarea salariilor pe o perioada de doi ani ar duce anul acesta, potrivit calculelor oficialilor, la un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Daca reformele isi demonstreaza eficacitatea, deficitul bugetar al Olandei ar putea ajunge in 2007 la numai 0,6%. gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
