Planul de redresare fiscala al guvernului de la Budapesta este considerat de FMI ca ineficace, oficialii maghiari bazandu-se in reducerea deficitului bugetar pe marirea nivelului de impozitare si nu pe scaderea cheltuielilor guvernamentale.
Planul de consolidare fiscala a Ungariei, prezentat luna aceasta pentru a calma pietele agitate, este conceput prost, nu are credibilitate si este greu de crezut ca va reusi sa corecteze in jos spirala datoriilor guvernamentale, sunt de parere oficialii FMI, scrie Financial Times.
Guvernul de la Budapesta si-a manifestat convingerea ca va fi capabil sa reduca deficitul bugetar al Ungariei, care se indreapta spre 10,9% din PIB anul acesta, la 9,4 procente si 6,1% in 2007, in mare parte prin cresterea taxelor si impozitelor.
Fondul Monetar International este insa de alta parere, considerand ca rezultatele asteptate de guvernul maghiar nu sunt credibile. Conform propriilor estimari, oficialii FMI au ajuns la concluzia ca masurile care urmeaza sa fie puse in vigoare de oficialii de la Budapesta nu vor micsora deficitul bugetar decat cu 0,9% din PIB, pana la nivelul de 10 procente anul acesta, si pana la 7,4% anul viitor.
Daca estimarile fondului sunt corecte, echivalentul datoriei din PIB in Ungaria, care a atins 62,3% in 2005, va fi corectat in sus si nu in jos, cum se asteapta Budapesta. Daca planul de redresare fiscala nu va da rezultate, unul dintre primele efecte va fi depasirea plafonului maxim acceptat de UE de 60% datorie din PIB, fapt ce va ingreuna si mai mult procesul ungurilor de adoptare a monedei unice europene.
Primul-ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, a confirmat faptul ca exista anumite diferente intre viziunea Fondului asupra acestui plan si asteptarile locale. "Dupa parerea FMI ar trebui sa diminuam intr-un ritm mai alert fondurile alocate proiectelor sociale si sa slabim plafonul minim al bunastarii sociale", a declarat Gyurcsany. El a precizat ca expertii FMI au recomandat renuntarea la subventionarea constructiei de locuinte si pastrarea la acelasi nivel a pensiilor si a ajutoarelor sociale. "Toate cele trei subiecte sunt sensibile si consideram ca ar putea cauza probleme sociale neacceptabile", a explicat primul-ministru maghiar. "Este o adevarata dilema politica si nu numai una de ordin macro-economic", a adaugat el.
In legatura cu sfaturile oficialilor FMI, Gyurcsany s-a dovedit a fi retinut. "Nu vreau sa judec obiceiurile observatorilor din cadrul institutiilor financiare, dar noi trebuie sa mergem pe propriul nostru drum. Sunt convins ca pentru Ungaria cel mai bun lucru este protejarea nivelului de siguranta sociala pe care l-am atins", a explicat el.
Expertii FMI sunt insa de parere ca strategia de micsorare a deficitului bugetar prin cresterea taxelor si impozitelor si nu prin reducerea cheltuielilor este gresita. In acelasi timp ei sunt de acord ca daca fluxul de cheltuieli publice ar fi mai bine dirijat s-ar putea obtine reduceri ale deficitului fara a afecta clasele sociale defavorizate cu venituri mici si foarte mici si fara a incalca promisiunile de marire a pensiilor. Oficialii FMI se tem ca strategia bazata pe cresterea nivelului de impozitare nu va rezulta decat in noi impozite, care vor genera la randul lor si mai multa birocratie.
Un alt efect imediat ar putea fi chiar incurajarea evaziunii fiscale, presiunea financiara a impozitelor devenind prea mare. Toate aceste posibile efecte nu ar duce, dupa parerea expertilor FMI, decat la o pierdere pe termen lung a competitivitatii pietei locale si a ritmului de crestere economica, ceea ce ar determina o scadere a veniturilor bugetare, adica exact lucrul pe care vor sa il evite oficialii de la Budapesta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
