FMI a avertizat Franţa, a doua economie ca mărime din UE, că trebuie să implementeze urgent reforme ample pentru a-şi întări competitivitatea şi a-şi îmbunătăţi perspectivele economice, altfel riscă să rămână în această privinţă în urma unor ţări precum Spania şi Italia, considerate a fi economii periferice ale zonei euro.
În paralel, o analiză elaborată de Louis Gallois, fostul şef al companiei aerospaţiale EADS, recomandă "terapie de şoc" prin reducerea costurilor cu forţa de muncă pentru a opri declinul industriei franceze, scrie Thomson Reuters.
Potrivit raportului anual al Fondului Monetar Internaţional, preşedintele francez François Hollande a câştigat încrederea pieţelor financiare când a promis să aducă deficitul bugetar la 3% din PIB anul viitor, de la 4,5% din PIB în 2012. FMI a arătat însă că austeritatea din Franţa şi din restul Europei a îngreunat însănătoşirea economică a continentului, şi a subliniat nevoia tot mai mare de măsuri pentru a susţine stabilitatea economiei şi a crea locuri de muncă.
"Competitivitatea Franţei a început să slăbească încă înainte de criză, dar scăderea ar putea deveni mai severă dacă economia franceză nu se adaptează în acelaşi ritm cu partenerii comerciali din Europa, în special Italia şi Spania. Urmând exemplul Germaniei, aceste două state s-au angajat să implementeze reforme profunde ale pieţei muncii şi sectorului serviciilor", arată raportul FMI.
Economia în stagnare şi rata ridicată a şomajului îl obligă acum pe preşedintele Hollande să ia măsuri pentru a micşora distanţa dintre Franţa şi Germania, liderul de netăgăduit al Europei, notează The Wall Street Journal. În timp ce exporturile germane au avansat puternic, Franţa a înregistrat un deficit comercial de 70 miliarde de euro anul trecut. Potrivit raportului lui Gallois, ponderea Franţei în exporturile efectuate de statele UE pe piaţa comună s-a situat la 9,3% în 2011, dar partea Germaniei a fost de 22,4% şi va continua să crească. Factura pentru slăbiciunea industriei franceze o reprezintă cele două milioane de locuri de muncă pierdute în ultimele trei decenii, mai arată Gallois.
FMI cere contracte de muncă mai flexibile
FMI şi Gallois îi recomandă Franţei să modifice legislaţia muncii pentru ca astfel companiile să poată angaja şi concedia salariaţi mai uşor şi astfel să se adapteze rapid la ciclurile economice.
În analiza sa, făcută la cererea lui Hollande, industriaşul sugerează reducerea contribuţiilor sociale plătite de angajaţi şi angajatori cu 30 miliarde de euro, sau 1,5% din PIB în următorii doi ani, pentru a elimina o piedică în calea investiţiilor şi a pune capăt "decuplării" economiei franceze de cele ale competitorilor. FMI îi mai recomandă guvernului francez să flexibilizeze orele de lucru ale angajaţilor, să limiteze majorările salariului minim şi să reducă beneficiile de şomaj în perioade de creştere economică, pentru a determina şomerii să-şi caute de lucru.
Multe din sugestiile lui Gallois coincid cu politicile asumate de guvern, respectiv stimularea investiţiilor, inovaţiei şi cercetării, întărirea legăturilor dintre companiile multinaţionale franceze şi furnizorii locali, şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, scrie Financial Times.
Gallois a mai cerut şi ca salariaţii să fie reprezentanţi în consiliile de directori ale companiilor cu mai mult de 5.000 de angajaţi, un sistem care beneficiază de mult de susţinere solidă în Germania.
Recomandarea principală a lui Gallois, ieftinirea muncii, este însă inacceptabilă pentru guvernul francez. Miniştrii au indicat că sunt reticenţi să se atingă de sistemul generos de asigurări sociale sau să majoreze impozitele, lovind astfel în consum, motorul principal al economiei. "Guvernul nu este obligat să urmeze îndeaproape sfaturile raportului (lui Gallois, n.r.) şi nu o va face", a spus ministrul de finanţe Pierre Moscovici. Executivul condus de Jean-Marc Ayrault s-a arătat totuşi dispus să acorde companiilor facilităţi fiscale de 20 miliarde de euro.
Disensiuni în Europa pe tema ajutorului pentru Grecia
Guvernele statelor din UE şi Banca Centrală Europeană (BCE) nu reuşesc să ajungă la o înţelegere privind cine ar trebui să plătească pentru ca Grecia să aibă mai mult timp să-şi răscumpere împrumuturile şi să rămână în zona euro. În mai puţin de două săptămâni, Grecia trebuie să plătească 5 mld. euro pentru titluri de stat ajunse la maturitate, dar acest lucru va fi posibil doar dacă Europa îi acordă ajutor financiar sau dacă BCE acceptă să împrumute băncile greceşti pentru a rostogoli datoriile, scrie The Wall Street Journal. Subiectul este deosebit de sensibil pentru BCE, care încearcă să ţină zona euro unită, dar se confruntă cu critici, în special din Germania, cum că îşi depăşeşte atribuţiile şi tipăreşte bani pentru a ajuta guvernele. Presiuni vin şi din partea FMI, care susţine că va continua să sprijine Grecia doar dacă există şanse reale ca ţara să-şi plătească împrumuturile. Fondul le-a cerut statelor din zona euro să accepte ştergerea unei părţi din datoria Greciei, însă astfel guvernele şi-ar încălca promisiunea făcută alegătorilor proprii că îşi vor primi înapoi banii cheltuiţi pe bailout-uri.
Comisia Europeană are veşti proaste despre economia Spaniei
Premierul spaniol Mariano Rajoy, care a indicat că mai poate amâna solicitarea unui bailout internaţional pentru ţara sa supraîndatorată, s-ar putea confrunta cu noi presiuni în acest sens după ce Comisia Europeană (CE) va anunţa noile estimări pentru perspectivele economice ale Spaniei. CE se aşteaptă ca PIB-ul ţării să scadă cu 1,6% anul acesta şi cu 1,5% anul viitor, cu mult mai mult decât estima iniţial. Economia ar urma să crească modest în 2014, cu 0,5%, potrivit unui document al CE obţinut de ziarul El Pais. În schimb, cifrele prognozate de autorităţi pentru economia Spaniei sunt mai optimiste, respectiv un declin de 1,5% anul acesta şi de doar 0,5% anul viitor, urmat de o creştere de 1,2% în 2014.
El Pais precizează că estimările CE nu iau în calcul impactul ultimei runde de majorări de impozite din Spania. Guvernul condus de Rajoy a mărit taxele şi a redus cheltuielile pentru a face economii de peste 6% din PIB în 2014. Tot mai multe voci avertizează însă că austeritatea este destinată din start eşecului şi că economiile cu probleme ar trebui să beneficieze de mai mult timp să-şi reechilibreze bugetul, scrie Thomson Reuters. În prezent peste un sfert din spanioli nu au loc de muncă, iar rata şomajului în rândul tinerilor a depăşit 50%.
Germania poate conduce zona euro spre ieşirea din recesiune
Germania, a cărei economie depinde în mare măsură de exporturi, ar trebui să-şi ajute partenerii comerciali mărind consumul şi investiţiile pe plan intern, spune economistul Michael Ivanovitch pentru CNBC. El arată că în prima jumătate a acestui an aproape 70% din creşterea economică a Germaniei a fost generată de exporturi, deoarece companiile germane s-au ferit de cererea internă scăzută şi şi-au vândut produsele pe pieţele externe. În aceeaşi perioadă, surplusul comercial al Germaniei cu celelalte state din zona euro a fost cu 20% mai mare decât în prima parte a anului trecut.
Ivanovitch o citează pe şefa FMI Christine Lagarde, care acum doi ani, când era ministru de finanţe în Franţa, a precizat că nu doar ţările ca Spania, Grecia şi Portugalia sunt de vină pentru dezechilibrele economice din uniunea monetară. Lagarde a arătat la acea vreme că Germania "s-a îmbogăţit datorită exporturilor în restul Europei", deşi critica celelalte ţări pentru cheltuielile lor iresponsabile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
