Ministrul de finante al Frantei Nicolas Sarkozy a afirmat ieri ca guvernul intentioneaza sa lupte impotriva delocalizarii, el facand un apel catre guvernele europene sa isi uneasca fortele ca sa nu transforme inima blocului economic intr-un "desert industrial", relateaza New York Times. Ministrul a mai propus un plan de 20 de solutii care sa implice redresarea finantelor publice, accelerarea privatizarii si urmarirea reformelor statului.
"Exista companii puternice in Europa, cu un "know-how" de standarde inalte, pe care trebuie sa le sustinem", a declarat el in fata unui grup restrans de jurnalisti. Promitand o initiativa la nivelul Uniunii Europene, el a adaugat: "Nici Franta nici Europa nu pot deveni deserturi industriale. Exista solutii".
Unele solutii suna cunoscut. Ca si predecesorii sai socialisti in anii '80, Sarkozy a solicitat bani publici pentru aceste companii. El a etichetat regulile UE despre ajutoarele guvernamentale drept "prea restrictive" si a solicitat o relaxare care sa permita guvernelor sa ofere corporatiilor de elita un plus de competitivitate. El a mai propus o usurare a fiscalitatii care sa sporeasca cresterea economica in stilul Silicon-Valley.
La doar trei zile dupa aderarea celor 10 noi membri, in majoritate tari est-europene, centrul geografic al regiunii se muta departe de Paris, iar francezii devin din ce in ce mai nelinistiti ca isi pot pierde influenta economica si politica.
"Se lupta cu morile de vant, procesul dezindustrializarii este inevitabil", a spus Daniel Gros, director Centrului pentru Studii Politice Europene de la Bruxelles. "Problema nu este existenta dezindustrializarii in Franta, ci faptul ca nu are loc suficient de rapid".
Fabricile au o pondere de aproape 20% din economia franceza, asemanator cu alte mari economii din UE, dar mult mai mult decat in alte tari membre mai mici, unde media este de aproximativ 14%. Singura modalitate de a crea locuri de munca durabile si sa se construiasca o economie este sa creasca este fie sa creasca investitiile in cercetare-dezvoltare, fie sa fie eficientizate investitiile curente.
In timp ce guvernele europene cheltuie cam 1% din PIB pentru cercetare si dezvoltare, la fel ca SUA, America inregistreaza de doua ori mai multe brevete per cercetator decat Europa. Si cheltuielile private pentru cercetare sunt 2% din PIB in SUA, iar in Europa-doar 1%. O cale de atragere a fondurilor private ar fi sa se initieze proiecte guvernamentale sub forma de competitie deschisa europeana.
Potrivit lui Frederique Sachwald, economista la Institul Francez pentru Relatii Internationale, retorica guvernului are o conotatie politica. Doar 5% din investitiile franceze pot fi calificate drept "dezindustrializari", a afirmat ea. Cand masurile guvernamentale ar trebui sa ajute populatia sa faca fata mai usor restructurarilor cauzate de inchiderea unei fabrici, globalizarea, a adaugat ea, nu ar trebui sa devina o scuza pentru a te intoarce la programe de subventii pe scara larga. "Vrem o industrie care nu are nevoie de subventii tot timpul, a spus Sachwald. Nu avem nevoie pentru asta de stilul politicilor industriale ale anilor '80. "Este foarte frantuzesc sa aparam slujbele existente si sa uitam ca putem afecta crearea de noi locuri de munca si a unor noi afaceri."
Franta a castigat de pe urma globalizarii. Dupa cum a aratat si Sarkozy, 15 milioane de francezi sunt platiti de companii straine. Anul trecut, tara a fost numarul 1 ca tinta a investitiilor directe straine, cu 52 miliarde de euro. Guvernul tocmai a inceput o campanie de publicitate pentru a incuraja investitiile straine.
"E o contradictie sa spui strainilor: Veniti si investiti la noi, dar noi vom face orice sa oprim companiile noastre sa vina la voi", a afirmat Philippe Waechter, economist sef la Natexis Asset Management.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
