Business Internaţional

Frica ajută statul să plătească salariile: Panicaţi că şi-ar putea pierde depozitele ca să salveze băncile, grecii îşi scot banii din conturi şi îşi plătesc taxele la Fisc

Autor: Bogdan Cojocaru

09.07.2015, 20:18 12219

Teama că îşi vor pierde economiile din cauza unei crize bancare îi face pe greci să-şi scoată banii din bănci şi să-i ducă la Fisc, unde plătesc taxele, unele anticipat. Dacă tot ar fi să piardă bani, măcar să fie cu folos.

Din 29 iunie, de când s-au închis băn­cile şi au fost introduse restricţii ale mişcării capitalului, nu mai puţin de un miliard de euro au intrat în cuferele statului. Între timp, grecii care încă mai au bani cumpără orice găsesc de valoare.

Frica de un posibil „haircut“ al depozitelor făcute la bănci (confiscarea de către stat a unei părţi din depozite) i-a convins pe mii de oameni de afaceri şi oameni de rând să-şi plătească impozitele pe profit – şi încă în sume mari -  sau venit şi restanţele la TVA prin serviciile de e-banking pentru a-şi reduce depozitele, scrie Kathimerini. Cu toate că guvernul a asigurat că nu va ataca depozitele pentru a salva cu aceşti bani băncile, mulţi cetăţeni consideră inevitabil un astfel de dezno­dământ, sugerat de exemplul Ciprului şi de presa străină. Pentru a-şi micşora depozitele, adică pentru a pierde cât mai puţin în cazul unui aşa-zis „bail-in“ unii întreprin­zători plătesc anticipat salariile angajaţilor sau îşi onorează datoriile către furnizori şi asociaţi.

Datele bancare pentru perioada 29 iunie – 8 iulie arată că 700 de milioane de euro au fost transferate electronic la autorităţile fiscale, în timp ce alte 300 de milioane de euro au fost plătite în cash la administraţiile fiscale. O parte din acest miliard a fost folosită pentru plata salariilor angajaţilor de la stat la începutul lunii iulie, iar 300 de milioane de euro vor fi folosite pentru salariile care trebuie plătite pe 15 iulie.

„Cuvântul panică nu poate descrie ceea ce simt oamenii. Am mulţi clienţi care vor să-şi pună în ordine taxele chiar aici, chiar acum, să aibă taxele calculate şi plătite instantaneu înaintea unui posibil haircut. Chiar dacă taxele sunt 40 sau 50.000 de euro, ei plătesc dintr-un foc“, povesteşte pentru The New York Times Antonis Mouzakis, contabil în Atena. Mouzakis explică, de asemenea, că multe firme încearcă să scape de datorii rapid pentru că nu vor să fie datoare atunci când banii le vor fi luaţi din depozite pentru salvarea băncilor. Altele nu vor să accepte să fie plătite din acelaşi motiv. Mai mulţi bani în cont înseamnă risc de pierdere mai mare. Când sistemul bancar cipriot a fost restructurat în 2013, clienţii care au avut mai mult de 100.000 de euro în depozite şi-au pierdut 40% din bani.

Un contractor al unei companii greceşti de energie spune că firma sa şi-a plătit săptămâna trecută toate taxele pentru acest an pentru a reduce fondurile asupra cărora ar putea fi aplicată eventuala taxă pe depozite.

„Mă gândesc chiar să cumpăr o maşină, deşi nu am nevoie de niciuna, pentru a-mi reduce expunerea la cash. Oamenii vor să-şi bage banii în active tangibile, nu în bănci“, a afirmat el. Mama lui, continuă contractorul, i-a cerut să deschidă noi conturi online la cât de multe bănci greceşti posibil pentru a-şi împărţi economiile în părţi mai mici.

Pentru unii greci, aparatele electrocasnice şi bijuteriile sunt investiţii mai sigure decât depozitele în bănci.

Rafturile retailerului de electronice Kotsovolos arată ca după un „festival“ de promoţii. Cei care lucrează acolo spun că este vorba de cumpărători panicaţi. S-au vândut până şi maşinile de spălat cele mai scumpe.

Un bijutier grec, George Papalexis, spune că într-una din zilele trecute un client a venit pentru a cumpăra bijuterii de un milion de euro. A trebuit să-l refuze, pentru că se simte mai în siguranţă avându-şi averea în bijuterii decât în vreo bancă grecească.

Noaptea se vede cel mai bine cum oamenii încearcă să se protejeze de criză. Mulţi greci vânează atunci prin oraş bancomatele care încă mai au bani. Însă bancomatele băncilor par să fi rămas fără bancnote de 20 de euro (aparatele conţin doar bancnote de 20 şi de 50 de euro), ceea ce face viaţa mai grea magazinelor, care nu mai au cu ce plăti restul.

Alţi greci îşi folosesc computerele pentru a-şi împărţi banii în diferite conturi, sau pe la rude, pentru a-şi reduce depozitele.
 

Grecia încearcă să-i atragă acasă pe evazioniştii fiscali

Guvernul grec încearcă să pună în aplicare un program de regularizare a averilor nedeclarate din străinătate care-i vizează în special pe grecii bogaţi pentru a-şi umple cuferele. Potrivit informaţiilor publicaţiei franceze Le Monde, guvernul lui Alexis Tsipras lucrează din martie la un proiect care vizează repatrierea, în condiţii avantajoase, a mai multor miliarde de euro plasate în conturi din Elveţia, Londra şi alte centre financiare internaţionale. După calculele proprii ale Atenei, bazate pe exemplul Franţei – unde proiectul de regularizare implementat în iunie 2013 a devenit în doi ani un regim complet – grecii ar putea obţine fonduri suplimentare echivalente cu 0,1-0,2% din PIB, adică până la 360 de milioane de euro. Proiectul a fost pilotat direct de fostul ministru de finanţe Yanis Varoufakis şi dezvoltat în colaborare cu Elveţia şi OCDE.

 

Criza grecească atrage vânătorii de chilipiruri

Insula Mykonos, una dintre cele mai îndrăgite destinaţii turistice din Grecia, este ceva mai stabilă financiar decât alte locuri din ţară, dar preţurile sunt modeste. Spre ea se îndreaptă cumpărători de genul celor care vânează terenuri şi case în zone mai scumpe percum Riviera Franceză, Toscana şi Alpii Elveţieni.

Agenţii imobiliari estimează că preţul caselor greceşti a scăzut cu cel puţin jumătate faţă de maximul de pe piaţa imobiliară, atins în 2007. Acest lucru este confirmat şi de datele oficiale oferite de Banca Greciei, care arată un declin de 40% din 2007 până acum. Potrivit agenţiei de rating Fitch, preţurile de pe insula Mykonos sunt cu 30% sub nivelul maxim chiar şi după tentativa de stabilizare din 2014. „Cumpărătorii nu au renunţat complet“ la Mykonos, a spus Roi Deldimou, directorul local al companiei Beauchamp Estates. Aceasta încearcă să finalizeze două vânzări în cea mai ieftină zonă de pe piaţa din insulă – vânzări estimate la puţin peste 500 de mii de euro – către un italian şi un american din Grecia. Vânătorii de chilipiruri au năvălit în căutarea de case ieftine, dar majoritatea vânzătorilor refuză ofertele acestora. Mihai Gîţu

AFACERI DE LA ZERO