Numarul falimentelor din Europa a crescut anul trecut cu 9% comparativ cu 2001 si tendinta pare sa se mentina. Intr-un singur an, 167.000 de companii de pe Batranul Continent si-au inchis portile, arata un studiu realizat de firma D&B, citat de publicatia franceza Le Figaro.
"Este un indicator foarte nefavorabil", spune ingrijorat Thierry Millon, seful echipei de cercetare a D&B. "N-am intors la nivelul anului 1997".
In general, situatia s-a deteriorat in majoritatea statelor europene. Franta a inregistrat "un progres" de 3% la numarul de falimente, iar Portugalia este pe primul loc in top cu o crestere spectaculoasa a falimentelor de 73,5%, fata de nivelul anului 2001. Un record trist, chiar daca mai trebuie facute precizari. In Portugalia au dat faliment "numai" 928 de firme.
Victima a atoniei de pe piata de tehnologie si informatica, Scandinavia, cu exceptia Suediei, sufera si ea de o degradare de peste 10%. Insa, "este foarte clar ca situatia Europei s-a deteriorat in principal din cauza Germaniei si intr-o mai mica masura din cauza Marii Britanii", comenteaza Thierry Millon.
Potrivit estimarilor D&B, Germania a inregistrat anul trecut 37.700 de falimente, comparativ cu 32.390 cu un an in urma. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) sunt printre cele mai afectate, chiar daca anul 2002 va ramane de asemenea si anul marilor prabusiri: grupurile Babcock Boersig (metalurgie) si Holzmann (constructii), care aveau fiecare peste 20.000 de angajati. Si falimentele companiilor Dornier (aviatie) si Kirch (media) au tulburat profund opinia publica.
Spre deosebire de alte state europene, aceste statistici deplorabile ale economiei germane reflecta in mare parte impactul negativ al declinului economic, chiar daca au existat si alti factori care au agravat situatia. Fiind intr-o mare proportie orientate catre export, firmele germane sunt afectate direct de inrautatirea situatiei economice globale. In plus, dificultatile cu care se confrunta bancile din acesata tara amplifica problema. Bancile au tendinta sa acorde cat mai putine credite, punand in mare dificultate companiile mai fragile. La asta se adauga si restrangerea consumului populatiei.
Spre deosebire de cazul Germaniei, companile franceze au rezistat mai bine pentru ca nivelul consumului s-a mentinut ridicat si pentru ca firmele franceze exporta mai putin decat cele germane. Insa, in Franta incetinirea ritmului de constituire de noi companii, la finele anilor '90, are de fapt un rol de amortizare, in masura in care falimentele sunt corelate cu infiintarile de noi companii.
Totusi, situatia nu este deloc roza nici in Franta. Anul trecut, aceasta tara a inregistrat o reluare a cresterii numarului de falimente, dupa cinci ani consecutivi de reducere.
Degradarea situatiei europene s-a accelerat in ultimii doi ani, atingand in final si noile industrii de tehnologie si telecomunicatii. In 2002, cele mai multe falimente au avut loc in sectoarele de constructii si imobiliar. Este cazul Germaniei, care a fost lovita puternic de falimentul companiei emblematice Holzmann. Tendinta a fost similara si in Franta si in Marea Britanie.
"Perspectivele pentru 2003 sunt nefavorabile, chiar daca este prea devreme pentru a exprima o tendinta precisa. Durata razboiului cu Irakul este o necunoscuta care cu siguranta va apasa asupra statisticilor", comenteaza Thierry Millon.
Celelalte semnale pe care le da economia europeana sunt tot atat de putin incurajatoare. In ultimele luni, cazurile de intarziere de plata a facturilor s-au inmultit. Mai mult de o companie din zece (adica peste 10%) plateste furnizorii cu peste 30 de zile intarziere, comparativ cu 2001, cand procentul era de 8,8%.
Thierry Millon prevede ca numarul de falimente va continua sa creasca in Germania si este ingrijorat de asemenea si de situata din Italia. Numai pe al patrulea trimestru al anului trecut, numarul de companii italiene intrate in faliment a crescut cu 42%.
In Franta, falimentul Airlib, al firmei de logistica Grimaud si al Metaleurop sunt cele mai rele semnele de la acest inceput de an. Ieri, primul ministru francez Jean-Pierre Raffarin sublinia ca Franta se confrunta cu o "ruptura de crestere" inedita.
georgiana.stavarache@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
