Americanii au câştigat cursa pentru prima centrală nucleară a Poloniei. Celălalt concurent a fost Coreea de Sud, iar polonezii au subliniat importanţa alianţei polono-americane în domeniul securităţii, care acoperă şi securitatea energetică. Acest parteneriat probabil nu se va opri aici, deoarece programul nuclear al Poloniei este mai extins şi prevede construirea a şase reactoare. Coreea de Sud nu a fost lăsată pe tuşă, ci a fost aleasă pentru construirea celei de-a doua centrale atomice poloneze.
Partenerul american care se va ocupa cu construirea industriei atomice în Polonia, Westinghouse, este acum în plină ascensiune după ce în 2017 a fost plasată sub protecţia legii falimentului pentru restructurare. Compania a efectuat între timp mai multe achiziţii, iar recent a anunţat preluarea sa de către două corporaţii private, ceea ce este văzut ca un semn al renaşterii energiei nucleare.
Westinghouse şi SUA sunt astfel cu un pas uriaş în faţa concurentului european EDF, din Franţa, căruia guvernul de la Paris vrea să-i redea gloria internaţională de odinioară. Din partea Coreei de Sud, la programul nuclear polonez participă o companie de stat, Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP).
Westinghouse a încercat să-i elimine pe sud-coreeni din competiţie cu un proces privind drepturi intelectuale. Reactoarele KHNP ar folosi tehnologie de la Westinghouse. Polonia este ţara europeană cu cea mai mare dependenţă de cărbune, iar energia nucleară este considerată o soluţie pentru înverzirea economiei.
Şi Cehia vrea să-şi sporească siguranţa energetică prin construirea de noi reactoare nucleare. O licitaţie în acest sens a fost deschisă în martie, iar guvernul ceh a considerat că cele mai sigure propuneri au venit din partea Westinghouse, KHNP şi EDF. Până la urmă, francezii mai au o şansă.
Companiile ruse şi chineze au fost excluse în contextul în care Cehia are politicieni de top profund anti-Rusia şi anti-China, deşi preşedintele Miloš Zeman, un personaj controversat, se consideră prieten al liderului rus Vladimir Putin. De altfel, Cehia are o lungă tradiţie de încurajare a democraţiei în alte ţări.
Premierul ceh Petr Fiala a făcut clar că participarea Rusiei la proiecte esenţiale pentru siguranţa energetică a ţării este de „neimaginat“ după ce Moscova a dat ordin pentru invadarea Ucrainei. Organizaţii precum Transparency International au criticat planurile cehe spunând că lipsesc informaţiile şi detaliile despre finanţare şi preţ. Cehia mai are şase reactoare nucleare, la Dukovany şi Temelín, care-i produc o treime din electricitate.
Toate sunt de producţie sovietică sau rusească, ceea ce înseamnă că au folosit combustibil nuclear importat din Rusia. Însă Cehia, prin operatorul centralelor, CEZ, a semnat anul acesta un acord cu Westinghouse şi Framatome din Franţa pentru cumpărarea de combustibil nuclear pentru vechile sale reactoare. Un detaliu privind direcţia industriei de profil a venit luna trecută de la CEZ: Cehia ar putea avea primul său reactor modular de mici dimensiuni (SMR) (şi, spune guvernul ceh, primul din Europa) la Temelín poate chiar în 2032.
Acorduri pentru proiectul SMR au fost semnate cu NuScale (SUA), GE Hitachi (SUA-Japonia), Rolls Royce (Marea Britanie), EDF, KHNP şi Holtec (SUA). Statul ceh are acum în plan restructurarea CEZ astfel încât să-i revină o participaţie mai mare la companie pentru a avea un cuvânt mai greu de spus în sectorul energetic. În Bulgaria, energia nucleară a ajuns sinonimă cu crizele politice. Un plan mai vechi, de patru decenii, era construirea celei de-a doua centrale nucleare la Belene. Partenerul iniţial a fost gigantul rus Rosatom, care a livrat pentru proiect două reactoare, plătite de Bulgaria cu vârf şi îndesat dar nefolosite până acum. Belene a divizat puternic scena politică şi aşa polarizată între pro-occidentali şi pro-ruşi. O idee de compromis vehiculată a fost renunţarea la Belene şi construirea unei noi unităţi la centrala veche, de la Kozlodui, cu un reactor rusesc şi tehnologie americană. Un astfel de parteneriat pare acum imposibil. Planul care capătă contur este creşterea capacităţii centralei de la Kozlodui cu unul sau două reactoare modulare de tip SMR cu tehnologie nouă americană de la compania NuScale. În Ungaria este mult mai simplu. Guvernul a decis că Rusia, prin Rosatom, va construi două reactoare în ceea ce reprezintă extinderea centralei de la Paks. Proiectul este secret, iar ce se ştie este că tehnologia va fi rusească, iar finanţarea, de 12,5 miliarde euro, vine în cea mai mare parte (10 miliarde euro) din Rusia. Paks are în prezent patru reactoare sovietice şi asigură 40% din electricitatea Ungariei. Noile unităţi ar putea intra în funcţiune în 2030. Ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a declarat recent la Washington că energia nucleară „a devenit o chestiune de suveranitate naţională“.
