În lumea băncilor centrale se vorbeşte de dobânzi mai mari timp mai îndelungat. Dar dacă şi inflaţia va fi mai ridicată timp mai îndelungat?

În cazul Poloniei, economiştii nu se aşteaptă ca inflaţia să revină la ţinta băncii centrale nici în doi ani, scrie Warsaw Voice.

În Ungaria ofi­cialii băncii se aşteaptă ca inflaţia să se menţină „inacceptabil de ridica­tă“. Presiuni inflaţioniste se acumu­lează din nou, fie de la scumpirea petrolului şi a carburanţilor, fie de la deprecierea monedelor est-europe­ne.

Băncile centrale din regiune au dobânzi mai mari decât în SUA sau în zona euro pentru că şi inflaţiile au fost mai puternice, iar în ultimele săp­tămâni au dat semnale că vor în­cepe să le reducă. Dar cel mai pro­babil nu vor ajunge prea curând prea jos cu ele, în timp ce inflaţia va per­sista, inclusiv pentru că băncile cen­trale au mai domolit lupta contra ei.

În 2025, inflaţia din Polonia se va stabiliza în jurul a 3,5%, la graniţa benzii de deviaţii acceptabile de la ţinta băncii centrale, iar în 2026 aceasta nu va mai scădea, estimează economiştii agenţiei de rating S&P Global.

Potrivit acestora, activitatea din economia poloneză va creşte cu 0,7% în acest an şi cu 3% în 2024. În următorii doi ani, creşterea PIB-ului polonez este de aşteptat să se menţi­nă la 2,9%. Estimările anterioare ale agenţiei, din iunie, indicau o creştere mai mare a PIB-ului pe acest an, de 1,1%, şi de 3,2% în 2024-2025.

Chiar şi aceste noi estimări re­duse indică faptul că economia polo­neză se va dezvolta în anii următori cu o rată uşor peste creşterea PIB-ului potenţial. În aceste condiţii, este dificil de anticipat o revenire susţinută a inflaţiei la ţinta de 2,5% a băncii centrale poloneze.

Economiştii S&P se aşteaptă ca inflaţia din Polonia să se situeze la 6,1% în acest an şi la 3,4% în urmă­torii doi ani. Proiecţiile din iulie ale băncii centrale poloneze indicau o scădere la 5,2% a inflaţiei în 2024 şi la 3,6% în 2025.

Şi în Ungaria oficialii băncii se aşteaptă ca inflaţia să se menţină „inacceptabil de ridicată“. Ungaria are nevoie de o politică monetară strictă şi trebuie să fie „prudentă“ în ceea ce priveşte operarea de noi reduceri de dobânzi în condiţiile în care inflaţia rămâne inacceptabil de ridicată, a declarat recent viceguver­natorul băncii centrale maghiare Barnabas Virag.

Comentariile acestuia au venit după cea de-a cincea reducere lunară cu un procent la 13% a dobânzii pentru facilitatea de depozit pe termen scurt , aliniind-o cu dobânda de referinţă.

Banca centrală a Ungariei şi-a majorat proiecţia de inflaţie la o medie anuală de 17,6%-18.1% pentru acest an şi între 4% şi 6% anul viitor. Banca ţinteşte o inflaţie de 3%.

Preţurile carburanţilor au crescut semnificativ recent, notează Daily News Hungary. Iar evenimentele internaţionale prefigurează noi scumpiri.

Există mai multe motive pentru scumpirile continue. În primul rând, restricţiile de producţie ale Rusiei şi Arabiei Saudite au fost prelungite până la finalul anului, iar o altă problemă are legătură cu o penurie temporară de benzină în Europa din cauza unor lucrări de mentenanţă desfăşurate de mai multe rafinării în acelaşi timp.

În Cehia, banca centrală pune în cumpănă o economie stagnantă şi o inflaţie aşteptată să încetinească la ţinta de 2% la începutul anului viitor cu posibile presiuni inflaţioniste generate de una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din UE şi un curs mai slab al coroanei. Scumpirea în continuare a carburanţilor reprezintă un alt risc ca inflaţia să se menţină ridicată.