Aici intervine Hamid Biglari. Poate că iraniano-americanul în vârstă de 57 de ani, cu studii la Universitatea Cornell, fost bancher la Citigroup care a învăţat de la Robert Rubin şi Sandy Weill, nu are un rol oficial, însă Biglari este cu siguranţă cel la care va apela preşedintele iranian Hassan Rouhani în relaţia cu cercurile financiare newyorkeze. Biglari a părăsit Iranul pe când era student, cu câţiva ani înainte de revoluţia din 1979, şi nu s-a întors în ţară până la alegerea lui Rouhani aproximativ trei decenii mai tâziu. Acum, Biglari se bucură de o influenţă în creştere în Teheran. „Iranul a pierdut perioada de aur a globalizării de la sfârşitul anilor ’90 până în 2008 şi nu-şi poate permite să piardă următorul val“, afirmă Biglari.
Un element vital al potenţialei atractivităţi a ţării pentru investitorii străini: cei 80 milioane de consumatori care nu au avut parte de bunuri şi servicii de calitate.
Însă, chiar şi după eliminarea sancţiunilor în martie, vor exista o mulţime de factori care-i vor ţine în continuare pe investitori la distanţă, inclusiv controlul exercitat asupra unei mari părţi a economiei de către entităţi de stat obscure. În plus, acordul nuclear ar putea „ceda“. Când acordul nu era încă sigur, Biglari a organizat activităţi de lobby în favoarea sa, contribuind la semnarea unei scrisori de susţinere de către figuri importante ca actuali şi foşti oficiali ai Twitter, Google şi Dropbox. Diaspora şi industria tehnologiei au reprezentat în mod egal ţinte ale lui Biglari.
Biglari însuşi este o poveste de succes a diasporei. Născut în Teheran, a mers în SUA în 1977 pentru a studia matematica şi fizica la Cornell. A studiat mai apoi astrofizica la Princeton şi a lucrat pentru Plasma Physics Laboratory.
În anii ’90 şi-a schimbat cariera, alăturându-se McKinsey şi în timp ce lucra pentru această firmă în 2000 l-a întâlnit pe Weill, pe atunci CEO al Citi, şi a fost cooptat să lucreze pentru bancă. Ca director de strategie, a contribuit la restructurarea băncii în două divizii după ce aceasta a fost salvată de către guvern.
„Îţi spune ce crede că este corect şi nu ce vrei să auzi. Nu toată lumea dă dovadă de o astfel de integritate”, spune Robert Rubin, preşedinte al Citigroup pe vremea în care Biglari lucra la bancă. Din 2013, Biglari a început să lucreze cu un alt fost şef al Citi, Vikram Pandit, la TGG Group, o firmă de consultanţă din Manhattan.
Ultima poziţie a lui Biglari la Citi a fost cea de şef al diviziei de pieţe emergente, ce genera aproape jumătate din veniturile băncii. Această experienţă s-ar putea dovedi în special valoroasă din perspectiva Iranului, spune Afshin Molavi, analist şi consultant la Oxford Analytica. Cătălina Apostoiu
Potrivit Wall Street Journal, Biglari reprezenta o legătură cheie pentru Citi cu guvernele din întreaga lume, iar responsabilităţile sale includeau colaborarea cu directorii regionali ai Citi pentru prioritizarea strategiilor şi resurselor pe pieţele emergente.
Biglari l-a întâlnit pe Rouhani pentru prima dată în 2013, când nou alesul preşedinte a vizitat New Yorkul. Finanţistul a aşteptat încă un an înainte de a face, în august 2014, prima vizită în Iran din 37 de ani. Biglari spune că văzuse suficiente dovezi până în acel moment că Rouhani este un lider capabil să „aducă Iranul mai aproape de imensul său potenţial.
Pe lângă petrol şi gaze, Biglari consideră că petrochimia, instrastructura de turism şi bunurile de larg consum sunt sectoare pregătite pentru investiţii. Pe termen mai lung, spune Biglari, Iranul trebuie să-şi vândă activele de stat, să confere mai multă independenţă băncii sale centrale şi să revizuiască reglementările privitoare la investiţiile străine.
