Grecia va organiza alegeri parlamentare dumincă, aceasta fiind prima ocazie de la începutul crizei economice pentru cetăţenii eleni de a-şi exprima acordul sau dezacordul faţă de austeritate prin sufragiu şi nu prin proteste stradale, scrie Bloomberg.
Grecii se găsesc în faţa unei decizii pe care o vor lua cu gândul la perspectiva unor noi şi greu suportabile măsuri de austeritate, care vin împreună cu cel mai recent pachet de finanţare externă. Mulţi votanţi, deşi nu vor părăsirea zonei euro şi revenirea la drahmă, ar putea alege răul cel mai mic, sprijinind partidul care le promite că se va conforma în mai mică măsură cerinţelor creditorilor externi.
Conform sondajelor de opinie, Noua Democraţie (conservatori) şi PASOK (socialişti), principalele partide elene, nu vor reuşi să obţină suficiente voturi pentru o majoritate. În schimb, partidul de extremă dreapta Chrysi Avgi, "Răsăritul de aur", ar putea obţine mai mult de 3%, chiar la 6%, ceea ce îi va asigura o prezenţă în legislativ.
PASOK, partidul care a fost la guvernare de la începutul crizei şi până în prezent, îşi bazează campania pe ideea că grecii trebuie să menţină cursul stabilit până acum, adică austeritate şi ajutor financiar extern, altfel riscă părăsirea zonei euro şi afundarea ţării într-o criză şi mai periculoasă. PASOK este condus de fostul ministru de finanţe Evangelos Venizelos. El a avertizat că unele partide formează un front care ar putea aduce Grecia înapoi la drahmă.
"Aceasta lucrează în favoarea corupţiei şi a celor care şi-au scos banii din ţară, iar acum aşteaptă să cumpere orice", a spus Venizelos.
Pe de altă parte, partidul Noua Democraţie, condus de Antonis Samaras, susţine şi el nevoia unor măsuri de austeritate, dar principala linie de atac este învinovăţirea PASOK pentru situaţia cu care se confruntă grecii.
Ameninţarea "Răsăritului de aur"
"Răsăritul de aur" este considerat în general un partid neonazist, cu o emblemă ce aduce aminte de zvastică şi o doctrină care face referire la amplasarea de mine la graniţă, anularea datoriilor prin neplată, formarea de "echipe speciale" care să investigheze corupţia, arestarea tuturor politicienilor şi funcţionarilor consideraţi vinovaţi pentru criză, expulzarea imigranţilor ilegali, naţionalizarea băncilor şi revenirea la valorile familiale tradiţionale.
Economia Greciei s-a contractat cu 13% în ultimii trei ani, iar bursa de la Atena a pierdut aproximativ două treimi din valoare de la ultimele alegeri parlamentare, din octombrie 2009, când PASOK a venit la putere şi a constatat că datoria ţării fusese raportată greşit de Noua Democraţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels