Stabilitatea politica si economica a ajutat bursa slovena sa ofere investitorilor un randament foarte mare, dar tot mai multi analisti sunt de parere ca "visul frumos" se apropie de sfarsit.
Cresterea nebuneasca a bursei slovene a facut ca actiunile companiilor din fosta republica iugoslava sa fie mai scumpe decat cele din China, scrie Bloomberg. Investitorii spun acum ca a venit vremea sa vanda.
"Reducem treptat numarul de actiuni detinute in Slovenia, pentru ca piata pare a fi nesigura", a spus Jernej Kozlevcar, managerul unui fond de 742 de milioane de dolari (545 mil. euro) la Triglav Asset Management, in Ljubljana. "Cresterea recenta a pietei se bazeaza mai mult pe speculatiile privind consolidarea si mai putin pe rezultatele concrete din afaceri."
Indicele bursier sloven, SBI20, a fost trimestrul trecut cel mai performant indice din lume, cu un salt de 39% a preturilor actiunilor calculate in dolari. A crescut de mai mult de patru ori de la sfarsitul anului 2002, ajutat de actiunile companiilor Petrol, cea mai mare rafinarie si cel mai mare comerciant de produse petroliere din Slovenia, si de Intereuropa, o companie de logistica.
Actiunile companiilor slovene se tranzactioneaza la 38,9 ori veniturile, de doua ori mai mult decat media de anul trecut. Raportul pret/castig este de doua ori mai mare decat in cazul indicelui Morgan Stanley Capital International Emerging Markets, indice de referinta la nivel mondial, la care se raporteaza economiile in curs de dezvoltare. Companiile care compun indicele bursier chinez CSI 300 se tranzactioneaza la un pret de 32,9 ori veniturile.
Fondul sloven cu care lucreaza Kozlevcar, Triglav Steber I, a redus ponderea actiunilor slovene la 68% de la startul sau din 2005, cand a pornit ca fond national.
Slovenia, o tara cu doua milioane de locuitori, care se invecineaza la vest cu Italia, a adoptat moneda unica europeana in ianuarie, la aproape 16 ani de la declararea independentei fata de fosta Iugoslavia. Economia ei, in valoare de 35 de miliarde de dolari (25,7 miliarde de euro), aproximativ a cincea parte din cea a Portugaliei, a crescut cu 7,2% in primul trimestru, cel mai rapid ritm din 1999 incoace.
Piata actiunilor a fost alimentata cu bani de la fondurile de pensii detinute de guvern, ale caror active reprezinta in mare parte actiuni slovene. Au cumparat actiuni si unele fonduri mutuale locale, datorita faptului ca economiile slovenilor au crescut odata cu economia. Investitorii straini detin cam 5% din totalul actiunilor de pe bursa slovena.
"Piata pare interesanta, insa este mult prea scumpa, iar actiunile nu pot fi transformate in bani lichizi", spune Peter Bodis, managerul unui fond de 1,3 miliarde de dolari (955 de milioane de euro) la Pioneer Investments din Viena.
Dezvoltarea Sloveniei si guvernarea stabila au dus la acceptarea ei ca membru in NATO si in Uniunea Europeana in 2004. Acest lucru a transformat-o intr-un mediu relativ sigur pentru companiile straine care doreau sa isi lanseze filiale in economiile in curs de dezvoltare.
Nu toata lumea prezice un sfarsit al cresterii bursei. Speculatiile in domeniul fuziunilor si al achizitiilor vor continua sa sustina actiunile, spune Sasa Mohorko, broker la fondul mutual si de brokeraj sloven Publikum.
"Nu cred ca piata este lipsita de stabilitate", a declarat Mohorko. "Si cea de-a doua jumatate a anului va fi tot cu tendinta crescatoare."
Compania Petrol a inregistrat o crestere brusca pe fondul speculatiilor cu privire la preluarea firmei de catre compania ruseasca Lukoil, a spus Piotr Dzieciolowski, analist la divizia CA-IB din Londra a UniCredit. Cele doua companii au pus bazele unei aliante in august anul trecut.
Guvernul a declarat ca intentioneaza sa vanda, luna viitoare, 39% din Telekom Slovenije. Acest anunt a dus la cresterea pretului actiunilor companiei nationale de telefonie cu 55% in 2007. Valoarea actiunilor Intereuropa s-a dublat anul acesta datorita asteptarii ca statul sa isi vanda participatia in cadrul acestei companii.
Trecerea companiilor in proprietate privata ar face ca grupurilor straine sa le fie mai usor sa preia companii slovene.
Chiar si asa, nu a avut loc nici una dintre vanzarile de proprietati pe care le-a promis Janez Jansa, primul-ministru, cand a venit la putere in decembrie 2004.
In decembrie, Guvernul a blocat vanzarea pachetului majoritar al bancii Nova Ljubljanska, cel mai mare creditor sloven, catre compania belgiana KBC Group, pe motiv ca ar putea pune in pericol capacitatea tarii de a satisface cerintele UE in privinta stabilitatii bancare.
Fran?ois Lecavalier, inalt oficial al Sloveniei la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, a declarat ca oprirea intrarii capitalului strain in tara ar putea incetini succesul economic national.
"Nu mai cumparam actiuni din Slovenia", a declarat Uros Svete, director pentru administrarea fondurilor la Kapitalska Druzba, fondul de pensii controlat de guvern din Ljubljana. El a spus ca fondul investeste acum in actiuni din Croatia, Serbia, Macedonia si Romania si pe piata valutara, pentru a obtine fonduri mai multe pentru cei care se pensioneaza.
Tim Drinkall, managerul unui fond de 260 de milioane de dolari (191 de milioane de euro) pentru firma Gustavia Balkans din Stockholm, a declarat ca acum este mai rezervat in privinta achizitiilor sale din Slovenia.
In mai, el a vandut actiunile pe care le detinea in cadrul Mercator Poslovni Sistemi, cel mai mare retailer al Europei de Sud-Est, dupa ce acestea crescusera de mai mult de doua ori de la inceputul anului 2006. Mercator "a avut o perioada grozava, dar nu am vazut prea multe posibilitati ca el sa-si continue cresterea", a declarat Drinkall.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
