Putin mai la sud de Baltimore, Maryland, in faimosul Chesapeake Bay, se afla Cove Point, un adevarat monument care de 25 de ani simbolizeaza lipsa de incredere a americanilor in gazul petrolier lichefiat (GPL). Golful, dotat cu terminale specializate, a primit timp de doi ani cu bratele deschise vasele care aduceau GPL-ul importat, pentru ca apoi sa fie pus "la naftalina".
Luna trecuta insa, un grup de ingineri, sudori si tehnicieni au lucrat peste programul obisnuit pentru a pregati Cove Point sa primeasca primele importuri de GPL din 1980 incoace. Dominion, compania energetica americana care a cumparat Cove Point anul trecut, crede ca GPL-ul este de viitor.
Terminale peste tot
Pe plan mondial, companiile din domeniul energetic se arata din ce in ce mai interesate de GPL. Compania americana ExxonMobil a depus recent o cerere pentru a obtine permisiunea de a construi un terminal la Milford Haven, in sud-vestul tarii Galilor, in speranta ca va putea sa aduca GPL-ul din Qatar in Marea Britanie. Mai multe companii internationale din domeniul petrolului si gazelor naturale au realizat proiecte de a construi sau de a redeschide in jur de 20 de terminale in Statele Unite si alte 28 in restul lumii.
Asociatia de Cercetare a Energiei de la Cambridge (Cera) estimeaza ca pana in anul 2020 importurile de GPL realizate de SUA ar putea ajunge sa reprezinte 20% din oferta totala de gaze naturale - un salt urias fata de cota actuala de piata, de numai 1%. Daniel Yergin, presedintele Cera, considera ca aceasta schimbare ar putea fi similara cu cea din anii 1970, "cand Statele Unite au trecut de la importuri foarte mici la importuri foarte importante de petrol", modificand iremediabil directia politicii externe.
Relatii schimbate
Acum, cand nimeni nu contesta semnificatia geopolitica a petrolului, aparitia gazului pe pozitia de marfa de importanta globala ar putea insemna ca relatiile dintre tarile producatoare si cele consumatoare de gaze naturale s-ar putea schimba din punct de vedere politic. "Cand te aprovizionezi de pe plan intern sau din Canada, nu prea te gandesti la securitate politica. Dar cand incepi sa cumperi gaze naturale din Africa sau Orientul Mijlociu, apare, pentru prima data in SUA, o noua dimensiune politica a afacerilor cu gaze", este de parere Rodnez Schmidt, director la grupul de consultanta PFC Energy.
Reversul dezamagirii
Nu cu mult timp in urma, directorii companiilor energetice erau dezamagiti cand echipele lor de explorare gaseau gaze naturale in loc de petrol. Gazele asociate, extrase din acelasi loc ca si petrolul, aduceau putina valoare portofoliului lor deoarece cele mai multe rezerve erau prea departe pentru a fi aduse pe piata, si astfel nu ajungeau in registrele contabile.
Dar aceasta situatie se va schimba. In primul rand, cererea pentru gazele naturale este in crestere continua intr-un ritm sustinut care se va accelera in detrimentul altor hidrocarburi. Motivul aceste evolutii este ca petrolul si carbunele sunt foarte poluante, iar energia nucleara este departe de a fi populara. Reprezentantii ministerului energiei din SUA au declarat ca cererea interna pentru gazele naturale va creste cu mai mult de 50% pana in anul 2025. Royal Dutch/Shell, cel de-al doilea producator mondial de energie si considerat de multi drept liderul in GPL, estimeaza ca pana in anul 2025 consumul mondial de gaze naturale il va depasi pe cel de petrol.
In al doilea rand, rezervele de gaze din SUA si Marea Britanie, odata bogate, sunt pe cale de a se epuiza, si acest lucru se intampla mai repede decat au prevazut directorii companiilor energetice sau reprezentantii guvernelor. In acest caz, o optiune mai costisitoare si mai complicata o constituie importurile de GPL. Procesul de productie implica o etapa de compresare/lichefiere prin racire a gazului, depozitarea in cisterne/tancuri la temperaturi foarte scazute si transformarea sa din nou in stare gazoasa la sfarsitul calatoriei pe mare.
Institutul Inginerilor Civili (Institution of Civil Engineers) a declarat in aceasta luna ca in jurul anului 2020 Marea Britanie s-ar putea confrunta cu o diminuare cu 80% a posibilitatii de acoperire din rezervele curente a cererii de energie. In SUA, gazele naturale au devenit o raritate, deoarece rezervele au inceput sa se epuizeze, iar gazele aduse din Alaska si Canada vor deveni probabil indisponibile pana la sfarsitul deceniului din cauza constrangerilor financiare pe care le presupune, de exemplu, constructia conductelor.
Valorosul activ
In luna mai, in mijlocul speculatiilor privind felul in care caderea regimului lui Saddam Hussein va schimba lumea petrolului, Greenspan a avertizat ca diminuarea stocurilor de gaze naturale ale SUA si cresterea pretului acestora este o "problema foarte importanta". Pretul mediu al gazelor naturale pe piata americana s-a triplat in ultimii trei ani.
Ca rezultat al tuturor acestor factori, GPL-ul devine un activ din ce in ce mai valoros pentru companii. Investitiile totale in afacerile cu GPL din 20 de tari depaseste 50 de miliarde de dolari, productia situandu-se la un nivel de 100 milioane de tone pe an.
Recent, Shell, care furnizeaza 40% din GPL pe plan mondial, a anuntat ca va construi un complex in Rusia, fara insa sa fi gasit clienti pentru intreaga productie. BP, care a obtinut majoritatea activelor legate de productia de gaze naturale in 1998, prin fuziunea cu Amoco, pune la punct o flota pentru transportul si comercializarea GPL-ului. "Am urmarit evolutia ascendenta a pietei internationale a petrolului si am inteles cat s-a schimbat. Exista cateva indicii privind felul cum gazele naturale vor deveni globale", a spus Anne Quinn, vicepresedintele BP. "Va lua mult timp; cea mai mare parte a contractelor pe GPL sunt pe termen lung", a adaugat ea.
Chiar si Alan Greenspan, presedintele Rezervelor Federale, a indemnat membrii parlamentului sa incurajeze importurile de GPL, desi a admis faptul ca SUA ar putea deveni prea expuse instabilitatii surselor de aprovizionare.
Sfarsitul conductelor
Fara doar si poate, GPL ramane mult mai costisitor decat gazul livrat prin conducte, iar posibilitatile de furnizare a gazului sub aceasta forma nu sunt epuizate din nici o privinta. Daca gazul provenit din Alaska si Canada va ajunge repede si eficient la consumatorul american, pozitia GPL pe aceasta piata ar deveni instabila. O situatie similara ar putea fi observata in cazul in care Mexicul ofera companiilor straine accesul la bogatele sale rezervele de gaz natural.
In Marea Britanie, GPL va avea de infruntat competitia puternica din partea gazului adus din exploatarile rusesti sau norvegiene. Din acest punct de vedere, dezvoltarea sectorului de GPL se va realiza numai cu implicarea unor importante figuri guvernamentale, precum premierii Blair si Putin, alaturi de reprezentanti ai Congresului american, ai Uniunii Europene si ai marilor companii petroliere.
Guvernele tarilor vor fi singurile in masura sa decida daca constructia de conducte va fi mai rentabila decat cea de statii de regazificare. Tot acestea trebuie sa puna in balanta oportunitatea deschiderii propriilor piete, limitarii emisiilor de dioxid de carbon sau reducerii dependentei de rezervele, cu necesitatea mentinerii preturilor la energie si combustibil la preturi rezonabile pentru "alegatorul de rand."
Carentele existente in reglementarile din domeniul energetic in Marea Britanie si SUA ii determina pe investitori sa ezite a injecta fonduri in GPL.
Premisele pentru ca gazul petrolier lichefiat sa devina combustibilul viitorului sunt destul de optimiste, insa problemele pe care le va avea de infruntat nu se vor dovedi facile atat timp cat nu exista initiativa si transformari legislative.
Probleme si solutii
Ritmul rapid de crestere al industriei de gaz lichefiat are insa "darul" de a propaga o serie de tensiuni si riscuri. In primul rand este vorba despre incertitudinea cu care se confrunta statele industrializate in legatura cu volatilitatea resurselor furnizate de o serie de tari cu traditie in exportul de GPL.
Situatia nu este caracteristica insa tuturor tarilor. Tom Foulkes, director general al Institutului de Inginerie Civila din Marea Britanie a afirmat: "Aceasta tara (UK) a fost in masura sa isi satisfaca in mare parte nevoile de energie prin intermediul resursele proprii. Am reusit sa depasim fara mari dificultati o serie de crize energetice, cum ar fi crizele petrolului din 1973 si 2000, sau criza carbunelui de la inceputul anilor 1980. Potentialele dezastre au fost evitate prin asigurarea unor rezerve suficiente si diverse."
Philip Watts, presedintele grupului Shell, a accentuat potentialul acestei noi amenintari: "Trebuie sa fim pregatiti pentru amplificarea tensiunilor geopolitice si volatilitatii economice."
In martie 2001, Exxon Mobil a fost nevoit sa opreasca temporar productia de gaz natural in provincia indoneziana Aceh dupa ce aceasta a devenit teatru de razboi dintre rebelii separatisti si trupele guvernamentale. De asemenea, nici BP nu se poate lauda cu o experienta fericita in Indonezia.
Intre timp, pe pietele asiatice conditiile incep sa devina din ce in ce mai restrictive pentru furnizori, desi competitia a devenit in ultimul timp extrem de puternica.
Fiind cea mai mare piata din lume pentru GPL - cu certe perspective de crestere - Asia numara in prezent mai multi ofertanti decat potentiali cumparatori.
Sustinatorii dezvoltarii sectorului de GPL au de asemenea de infruntat ingrijorari privind securitatea si protectia mediului. Nu sunt multi cei care prefera ca orasul in care locuiesc sa fie invadat de kilometri intregi de conducte sau de facilitati de depozitare; exista de asemenea ingrijorari privind potentialul destructiv - datorat caracterului inflamabil - al GPL-ului in stransa legatura cu protectia zonelor de coasta . Din acesta perspectiva, dezvoltarea afacerii spre noi zone in care exista o cerere ridicata poate fi destul de dificila.
Pentru a da un exemplu, putem considera situatia gazului nigerian, care dupa ce ajunge in Franta, trebuie transportat spre consumatorul final, Italia, prin intermediul conductelor, deoarece autoritatile italiene au refuzat sa construiasca un terminal de regazificare pe teritoriul tarii lor.
Pentru a nu se confrunta la randul lor cu asemenea proteste, investitorii americani si-au plasat centrele de gaz pe mult mai toleranta coasta a Mexicului. Cum insa piata din SUA favorizeaza tranzactiile cu gazul domestic transportat prin conducte, nu se prea gasesc multi cumparatori pentru GPL. Dificultatile au fost exacerbate si de disparitia traderilor de energie , care jucau rolul de agenti de compensatie pentru tranzactiile cu gaz.
Pe de alta parte, nivelul ridicat al preturilor la gaz natural din ultima perioada s-ar putea sa nu aiba nici un efect asupra cererii de GPL. Atat timp cat preturile raman la niveluri inalte, cererea va suferi o erodare, fapt care va motiva autoritatile sa se orienteze pe termen mediu spre noi surse de energie, precum carbunii sau energia nucleara. In plus, marii consumatori de gaz, precum producatorii de ingrasaminte si companiile din industria chimica, vor fi nevoiti sa gaseasca resurse alternative sau sa-si opreasca operatiunile.
Din alt punct de vedere, o scadere a pretului la gaz natural de la 5$ pe unitate (mmBtu) (nivelul actual) la 3,5 $ pe unitate ar duce la pierderea atractivitatii gazului lichefiat, cu toate ca costurile generarii de GPL se afla de multa vreme pe un trend descendent. Intre 1996 si 2000, costurile medii de lichefiere erau de 230 $ pe tona, fata de 560 $ pe tona in urma cu zece ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
