Planul UE pentru refugiaţi merge din rău în mai rău. Între timp populismul şi gardurile cresc

„În Germania avem un proverb - «începe ca un turc şi termină ca un neamţ». Însă aici se întâmplă tocmai invers. A început nemţeşte şi se termină turceşte“. Cu aceste vorbe descrie Hansjoerg Haber, şeful delegaţiei UE la Ankara, evoluţia acordului dintre UE şi Turcia prin care Europa încearcă să facă mai uşoară criza refugiaţilor.

Diplomatul a fost, desigur, con­vocat pentru explicaţii de guvernul turc, însă afirmaţiile sale subliniază impasul în care a intrat colaborarea UE cu Turcia.

Criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi deriva Turciei către autoritarism pun Europa în faţa unei dileme morale: merită să-şi sacrifice pentru protejarea graniţelor obiectivul de a promova democraţia şi drepturile omului? Încercările Uniunii de a presa Ankara să nu mai îngrădească de­mocraţia ar putea pune în pericol acordul cu Turcia, scrie The Wall Street Journal.

Criza imediată priveşte înţele­gerea din martie care ar fi trebuit să ducă până la sfârşitul lunii viitoare la eliminarea vizelor pentru turcii care vizitează UE şi să aducă Turciei 3 mi­liarde de euro în ajutor financiar suplimentar. În schimb, Turcia ar ajuta la stoparea valului de refugiaţi şi de migranţi economici care vin din Siria, Irak, Afganistan şi alte state distruse de războaie.

Turcia a arătat că poate acţiona, numărul de refugiaţi veniţi în Grecia reducându-se de la 7.000 pe zi în octombrie la 60 pe zi.

Însă planul a intrat în impas după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că Ankara nu va res­pecta o condiţie asupra căreia insistă UE, aceea de a modifica legea antiterorism, folosită din ce în ce mai mult pentru sufocarea opoziţiei şi presei neprietenoase.

Impasul pune în pericol întregul acord, lăsând nerezolvată o criză care deja destabilizează scena politică din Europa.

„Situaţia democraţiei şi drep­turilor omului se înrăutăţeşte în Turcia. Dacă negocierile se prăbuşesc, va fi o catastrofă pentru întreaga naţiune turcă“, spune Osman Can, avocat specialist în drept constitu­ţional.

Dacă UE face concesii Ankarei, acest lucru va fi perceput în Turcia ca o victorie, ceea ce va întări şi mai mult popularitatea lui Erdogan, un politi­cian cu ambiţia de a concentra în mâinile sale cât mai multă putere.

Un obiectiv al Turciei este de a deveni stat membru al UE, dar aceasta nu se va întâmpla în următorii cinci ani. Cel puţin aşa spune Valdis Dom­brovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru euro şi dialog social.

La un eveniment organizat de Politico la Bruxelles, comisarul a explicat că, în timp ce Comisia şi-a intensificat discuţiile cu Turcia în încercarea de a încetini valul de imigranţi, „procesul de aderare la UE este foarte complex şi trebuie îndeplinite multe condiţii. Nu văd aceasta întâmplându-se în viitorul apropiat. În niciun caz în următorii cinci ani“.

Mai puţin de 200 de sirieni au fost relocaţi în Europa prin planul UE-Turcia, potrivit datelor Comisiei Europene, citate de The Guardian.

Liderii UE au convenit în martie să ia un sirian din Turcia pentru fiecare alt refugiat trimis înapoi peste Marea Egee. Doar circa 180 de refugiaţi şi-au gasit adăpost în cinci state UE, cei mai mulţi în Suedia, Germania şi Olanda. 723 de refugiaţi aşteaptă să fie transferaţi în şapte state. Ţările UE se aşteaptă ca 12.000 de refugiaţi să fie aduşi din Turcia, cu mult sub cele 72.000 de locuri disponibile sub legislaţia UE şi cu mult mai puţin decât aşteptările Turciei, care adăposteşte în total 3,1 milioane de refugiaţi.

Între timp, ţările UE îşi fac propriile planuri anticriză. Spre exemplu, guvernul bulgar intenţionează să întărească cu garduri graniţele cu Grecia şi Turcia, potrivit publicaţiei germane Bild.

Tot Bild scrie că UE lucrează în secret la un plan alternativ acordului cu Turcia. Guvernul german neagă aceasta, notează Deutsche Welle. Potrivit Bild, planul B al Uniunii este de a transforma mai multe insule greceşti în centre de înregistrare a refugiaţilor şi de a tăia accesul acestora la Grecia continentală. Cu alte cuvinte, cei care cer azil vor fi ţinuţi pe insule. Aceia cărora li se refuză azilul vor fi deportaţi direct în ţările lor de origine. Miliardele de euro promise Turciei vor date în schimb Atenei.

Fostul şef al serviciilor britanice de informaţii MI6 Sir Richard Dearlove a avertizat că Europa se va confrunta cu o „revoltă populistă“ dacă nu va reuşi să arate oamenilor că poate ţine sub control criza refugiaţilor, scrie BBC. El a avertizat şi asupra renunţării la vize pentru turci, considerând manevra la fel de periculoasă ca depozitarea benzinei lângă foc.