România, Polonia, Ungaria şi Cehia vor continua să relaxeze politicile monetare prin care stimulează creditarea şi încurajează creşterea economică pentru a face faţă asaltului dobânzilor mici şi banilor ieftini al băncilor centrale din Stalele Unite şi zona euro, cu riscul de a înrăutăţi situaţia celor care au credite în monede străine, se arată într-o analiză a CNBC.
În ultimii ani, cursurile de schimb valutar şi costurile de finanţare ale economiilor emergente din Europa Centrală şi de Est au fost puternic înfluenţate de acţiunile băncilor centrale din Occident, în special de cele ale Rezervei Federale Americane şi Băncii Centrale Europene, iar acţiunile cu bătaie lungă ale celor două instituţii vor continua să aibă o influenţă puternică. „Pe măsură ce dobânzile se normalizează la nivel global, mediul de finanţare va deveni mai problematic“, a avertizat Reza Moghadam, director al FMI. În timpul celor trei runde de ajustare cantitativă lansate începând cu 2008 de Fed, peste 66 mld. dolari au intrat pe piaţa obligaţiunilor emergente, potrivit Emerging Portfolio Fund Research. Însă în septembrie, când Fed părea hotărâtă că va începe să reducă programul de pe aceste pieţe au ieşit 320 mil. dolari în doar şapte zile.
BCE este chiar mai importantă pentru regiune. Multe bănci occidentale au operaţiuni în Europa de Est, iar subsidiarele lor sunt în general finanţate de companiile-mamă. Aceasta înseamnă că mecanismele BCE proiectate pentru băncile din zona euro, precum liniile de finanţare ieftină, au în teorie ca efect mai mulţi bani pentru creditorii estici.
În timp ce unele pieţe emergente precum Brazilia şi China au ieşit relativ nevătămate din criza economică globală, ţările est-europene precum Polonia şi Cehia nu au fost atât de norocoase, spune Dina Ahmad, analist la BNP Paribas. PIB-ul ţărilor emergente din Europa a crescut în medie cu 1,5% pe an în ultimii cinci ani, faţă de media de 6,5% pe an în cei cinci ani anteriori, potrivit Capital Economics.
O problemă pentru Europa de Est: investitorii străini nu-şi reinvestesc profiturile aici
O altă problemă pentru Europa de Est în reechilibrarea conturilor curente este aceea că investitorii străini nu-şi reinvestesc profiturile, care reprezintă aproape 7% din PIB pe an în cazul unora din ţările din regiune, notează analiştii Société Générale. „Politicile monetare sau fiscale domestice nu par să fie instrumente eficiente pentru rezolvarea acestei probleme legate de costul curent dacă o ţară trebuie să-şi reducă dezechilibrele externe“, argumentează banca franceză.
Mai rău, România şi Ungaria se confruntă cu niveluri relativ mari de datorii în monede străine, ceea ce înseamnă că dacă propriile monede se depreciază, aceste datorii vor fi mai scump de rambursat.
Ce au făcut băncile centrale din România, Ungaria, Polonia şi Cehia în faţa acestor forţe externe? Banca naţională a Cehiei a surprins pe 7 noiembrie pieţele ţintind un curs de schimb de 27 de coroane pentru un euro, comparativ cu 25-26 de coroane pentru un euro înainte de a acţiona. Instituţia a anunţat că va continua să cumpere euro pentru a forţa în jos cursul de schimb astfel încât economia ţării să devină mai competitivă. Această acţiune a fost denumită „cea mai importantă decizie de politică monetară din istoria post-comunistă a Cehiei“ de analiştii Danske Bank. BNR a redus dobânda la 4%, iar cea a Poloniei a anunţat că va menţine dobânda la 2,5% până cel puţin în iulie. Iar politica monetară din regiune va rămâne în continuare relaxată, potrivit majorităţii analiştilor. „Direcţia de mers pare să fie spre şi mai multă relaxare, ceea ce ar duce la creşterea preţurilor activelor în Europa Centrală şi de Est“, crede Neil Shearing, economist la Capital Economics.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
