Presiunile exercitate asupra dolarului s-au intensificat, ieri, pe fondul scepticismului cu privire la soliditatea procesului de redresare economica din Statele Unite, in contrast cu performantele economiei japoneze.
In prima parte a sedintei bursiere, cursul de schimb a fost stabilit la 1,1646 dolari pentru un euro, respectiv 110,89 yeni pentru un dolar.
Pentru o perioada scurta, moneda americana s-a redresat usor la 112 yeni pe unitate, reflectand temerile investitorilor cu privire la o iminenta interventie a autoritatilor japoneze, care doresc sa evite aprecierea monedei nationale. La deschiderea pietelor valutare din Asia, cotatia dolarului a coborat la minimul din ultimii trei ani, respectiv de 110,65 yeni.
In acelasi timp, euro s-a apreciat cu jumatate de procent fata de moneda japoneza, fiind cotat cu 129,12 yeni pe unitate. Pietele vor fi influentate de raportul pe luna septembrie privind increderea consumatorilor americani in economia nationala, precum si de datele legate de activitatea sectorului industrial din SUA. Mai multi analisti se asteapta la o deteriorare a acestor indicatoare.
La ora 12 GMT, euro era cotat cu 1,1688 dolari pe unitate, respectiv 110,34 yeni.
Indicii pietelor de capital din SUA au fost singurii care au inregistrat valori pozitive, in timp ce indicii japonezi si europeni s-au aflat ieri in teritoriu negativ. Pretul petrolului pe piata londoneaza a urcat cu 19 centi pana la 26,83$/baril, in timp ce in New York barilul a crescut 24 de centi, atingand 28,4$.
Ambitii valutare
Eforturile initiate de presedintele Bush cu scopul de a stimula exporturile si ocuparea fortei de munca, prin intensificarea presiunilor asupra regimurilor valutare ale Chinei si Japoniei, s-ar putea sa nu aiba rezultatele scontate. Incurajarea deprecierii dolarului fata de monedele asiatice ar putea descuraja cumpararea de active - in principal bonuri de tezaur - de catre investitorii internationali, a declarat Stephen Roach, economist sef la Morgan Stanley. In mod inevitabil, preturile tilturilor de stat americane ar scadea iar randamentele acestora ar creste, antrenand o crestere a ratelor de dobanda din economie. Ca efect, costul imprumuturilor ar atinge nivele inacceptabile, ceea ce ar duce la o scadere sensibila a consumului.
Cu alte cuvinte, o strategie a dolarului slab prezinta importante dezavantaje.
Cu toate acestea, secretarul trezoreriei americane, John Snow, a reusit sa obtina consensul celor mai puternice state industrializate in cadrul recentei reuniuni G7 cu privire la cresterea presiunilor asupra sistemelor de schimb asiatice.
In timp ce Japonia limiteaza cresterea monedei prin cumpararea masiva de dolari americani, China si-a legat yuanul de dolar la un raport de 8,3 yuani/dolar.
Cresterea yenului ar lovi economia japoneza, aflata in criza de ani buni, prin incurajarea tendintelor deflationiste. Pentru Europa, aprecierea monedei euro fata de dolar afecteaza puternic exportatori precum BASF, cel mai mare producator din lume de chimicale, care desface in SUA un sfert din productia sa.
Investitiile asiatice
Statele Unite au devenit din ce in ce mai dependente de investitiile straine pentru a-si finanta deficitul bugetar si comercial. Deficitul de cont curent a atins 455 mil. euro in anul fiscal ce se va incheia pe 30 septembrie.
Deficitul comercial a atins pe trimestru al doilea o valoare record de 138 milioane $, sau 5,1 din PIB-ul anualizat. Exporturile reprezinta numai 10% din economia americana.
Investitorii din Japonia, China si alte natiuni au cumparat trei patrimi din titlurile de stat emise anul trecut in SUA, potrivit bancii de investitii Goldman Sachs. Trezoreria americana intentioneaza sa imprumute un total de 230 milioane $ in cea dea doua jumatate a anului pentru a finanta deficitul bugetar, estimat a atinge o valoare record de 600 mil. $, pentru anul fiscal care incepe din 1 octombrie. In acest caz, suma estimata a fi vanduta in urmatoarele 12 luni poate atinge valoarea de 940 mld. $.
Vanzarea unui volum atat de mare de titluri de debit, egal cu trei-patrimi din PIB-ul Chinei de anul tecut, va determina Trezoreria americana sa ridice in continare nivelul de dobanda pentru a atrage cat mai multi invesitori.
Pe de alta parte, o decizie a presedintelui Bancii Japoniei, Toshihiko Fukui, de a stopa achizitiile de dolari, coroborata cu decizia Chinei de a rupe legatura dintre yuan si moneda americana, ar duce la un declin economic, si in special al pietei obligatiunilor, de o amploare fara precedent.
gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
