ABN Amro este una dintre primele bănci străine intrate în România, în 1995. În doar patru ani, instituţia olandeză de credit, specializată pe finanţarea companiilor, a reuşit să-şi majoreze activele de 10 ori şi să ajungă în vârful clasamentului bancar. În ajunul crizei financiare, banca-mamă a fost ruptă în bucăţi şi înghiţită de RBS, Fortis şi Santander. Subsidiara românească a fost preluată de RBS, care, intrată în criză slăbită de preluarea ostilă a ABN, cât a deţinut-o n-a făcut decât s-o elimine treptat. Acum nici RBS nu mai are afaceri semnificative în România. Fortis, care a preluat operaţiunile olandeze ale ABN, s-a prăbuşit.
Acum, guvernul olandez se pregăteşte să privatizeze ce a reuşit să salveze din ABN, iar norocul pare că începe să surâdă.
„Clienţii noştri corporate mari i-au fost alocaţi RBS, iar acum mulţi dintre ei s-au întors la ABN“, spune pentru Financial Times Gerrit Zalm, fostul ministru olandez de finanţe care a preluat conducerea băncii după ce aceasta a fost salvată din criză. După ce RBS şi-a închis divizia de consiliere pentru fuziuni şi achiziţii în urmă cu trei ani, ABN a angajat 70 de persoane din echipa care anterior a lucrat pentru banca olandeză. ABN îşi reconstruieşte operaţiunile pentru companiile mari olandeze.
Însă, spune, Zalm, „pur şi simplu nu avem ambiţia de a recrea vechea ABN. Aceasta ar fi doar nostalgie“.
După ce fuziunea dintre părţile olandeze ale ABN şi Fortis s-a încheiat în 2010, banca a fost forţată să-şi vândă o parte din operaţiunile pentru finanţarea companiilor mici şi mijlocii către Deutsche Bank, inclusiv birourile din Amsterdam şi Eindhoven.
„Am luat-o de la început acolo cu o nouă echipă şi cu zero clienţi, iar acum suntem mai mari decât ceea ce am vândut către Deutsche”, spune Zalm. Ca şi RBS, Deutsche a făcut o afacere proastă şi acum îşi micşorează prezenţa din Olanda. Rezultatul este că mulţi clienţi revin la ABN.
Noua bancă se pregăteşte acum să atace poziţia pe care Santader o are în Brazilia.
