Dolarul s-a apreciat in fata yenului japonez pentru a treia zi consecutiva pe baza speculatiilor cu privire la pozitia viitorului presedinte al Rezervei Federale, Ben Bernanke, in ceea ce priveste rata dobanzii, relateaza Bloomberg.
Moneda americana s-a apropiat de cea mai mare apreciere din ultimele 27 de luni. Dolarul se apropie, de asemenea, cu pasi repezi de prima victorie din ultimii patru ani in fata yenului japonez.
Faptul ca Fed a ridicat din nou rata dobanzii de referinta, in timp ce Banca Japoniei mentine, in continuare, rata dobanzii aproape de zero, a reprezentat principalul motiv al aprecierii monedei americane.
Dolarul a crescut, ieri, la 119,13 yeni, de la cei 118,92 yeni la care era cotat in ziua precedenta. Aceasta reprezinta cea mai mare crestere din luna august a anului 2003. Mai mult, moneda americana ar putea fi cotata la 120 de yeni pana la sfarsitul acestei saptamani. Ea s-a apreciat si fata de euro. Moneda americana s-a apreciat de la 1,1718 dolari per euro la 1,1640 de dolari pentru un euro.
Fed a ridicat nivelul ratei dobanzii de referinta de 12 ori incepand cu luna iunie a anului trecut, pana la 4%. Politicienii japonezi, dimpotriva, fac presiuni asupra BOJ (Bank of Japan) sa intarzie orice crestere a ratei dobanzii de referinta pana in momentul in care este eliminata deflatia.
"Un alt motiv al aprecierii dolarului este raportul guvernamental cu privire la preturile de consum, care semnaleaza o crestere a acestora din urma", a declarat Tohru Sasaki, strategist monetar in cadrul JP Morgan, filiala din Japonia.
Preturile bunurilor de consum, cu exceptia energiei si produselor alimentare, au crescut cu numai 0,2%, in luna octombrie a acestui an, cea mai mare crestere incepand cu luna martie. Preturile la energie au inregistrat si ele o scadere de 25% de la nivelul record inregistrat in urma uraganelor Katrina, Wilma si Rita.
Confesiunile lui Bernanke
Aprecierea, respectiv deprecierea dolarului, depinde, insa, in cea mai mare parte, de politica adoptata de viitorul presedinte al Rezervei Federale. Promitand atat continuitatea, cat si independenta politicii bancii centrale americane, alesul presedintelui Bush pentru conducerea Fed, Ben Bernanke, a explicat, marti, in fata Senatului, care sunt planurile sale in ceea ce priveste sustinerea celei mai mari economii mondiale. El a declarat ca va continua politica inceputa de Alan Greenspan, in cei 18 ani in care s-a aflat la conducerea bancii centrale americane.
Bernanke a tinut sa informeze Senatul de faptul ca nu se va lasa influentat de nici un fel de interes de ordin politic. Unii dintre presedintii Statelor Unite, precum si alti oameni politici americani au incercat de numeroase ori sa influenteze politica Fed asupra ratei dobanzii de referinta pentru a-si castiga popularitatea pe parcursul alegerilor.
De cealalta parte, Bernanke a declarat in fata Senatului ca principala preocupare a bancii centrale americane va ramane controlul inflatiei. El este constient ca preturile ridicate ale benzinei si gazelor naturale au dus inflatia la un nivel ingrijorator. Insa Bernanke a avertizat ca deciziile luate de Fed in sensul cresterii ratei dobanzii nu pot avea o influenta prea mare asupra inflatiei.
"Din moment ce politica monetara nu poate crea mai multa energie, ea nu poate nici sa rezolve problema energetica." Aceasta din urma este cea mai mare neliniste cu care se confrunta cea mai mare economie mondiala.
Bernanke si-a exprimat convingerea ca exista masuri mai eficiente destinate scaderii nivelului inflatiei. El nu a facut referire, insa, la nici o alternativa mai eficienta.
Un presedinte inovator
Succesorul lui Greenspan este vazut, de altfel, drept un sustinator al ideilor inovatoare. Ca decident de politica monetara, Bernanke si-a dovedit deja capacitatea de a influenta politica monetara a Statelor Unite prin demersul sau de a convinge Fed de avantajele unei politici transparente si ale unui obiectiv inflationist strict.
Specialist in politica monetara, Bernanke este cunoscut in special pentru experienta sa in ceea ce priveste "tintirea inflatiei". El este adeptul unui target al inflatiei, bazat pe o definitie formala a stabilitatii preturilor, si nu pe un target rigid.
Fed a stabilit in 2003 o tinta a inflatiei, spunand ca o alta scadere a ratei inflatiei nu ar fi binevenita in economia Statelor Unite.
Pe de alta parte, Ben Bernanke a promovat un target al inflatiei cuprins intre 1% si 2%. El sustine ca aceasta este viziunea statelor membre ale Comitetului Federal al Pietelor Libere asupra stabilitatii preturilor.
Capacitatea lui Bernanke de a influenta deciziile Rezervei Federale a putut fi observata si in hotararea de anul acesta a bancii centrale americane de a incepe stabilirea previziunilor inflationiste pentru doi ani, in ideea ca acest lucru va ghida asteptarile pietei in ceea ce priveste obiectivele Rezervei Federale.
Greenspan, in schimb, a fost intotdeauna sceptic in privinta abordarilor stricte ale targetului inflationist.
El a sustinut mai degraba necesitatea asumarii anumitor riscuri cand vine vorba de stabilitatea preturilor in defavoarea unei politici bazate, in mod riguros, pe reguli dinainte stabilite.
El a renuntat partial la aceasta idee, in ultima perioada, cand si-a dat seama ca deciziile luate in urma fiecareia dintre cele doua abordari nu se diferentiaza atat de mult. alina.vasilca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
