Germania, deşi este cea mai mare economie europeană, nu este şi cea mai bogată şi nici nu are cele mai mari salarii. Aceasta pentru că ani la rând guvernul, patronatele şi sindicatele s-au înţeles cumva să ţină salariile jos pentru a ţine sus competitivitatea, dar şi pentru a evita crearea unei spirale salarii-preţuri-inflaţie. Teama de inflaţie este mare acolo, o moştenire din perioada interbelică, când o pâine ajunsese să coste 200.000.000.000 de mărci.
Patronatele insistă acum, în negocierile pentru salarii, că salarii prea mari ar alimenta spirala inflaţionistă. Însă un aspect al crizei actuale de prea multă inflaţie pe care insistă tot mai multă lume, chiar şi BCE, este că profiturile companiilor sunt cele care nu ar trebui să crească pentru a nu alimenta scumpirile. Este vorba de „greedflation“, de creşterea profiturilor companiilor când preţurile mari pe care le practică erodează puterea de cumpărare a consumatorului, adâncind criza costului vieţii. Iar greedflaţia este vizibilă mai peste tot în lume.
Un think-tank australian, Australia Institute, descrie cum companiile de pe piaţa locală au creat inflaţia ridicată de astăzi crescând excesiv preţurile în timpul pandemiei. Profiturile acestor companii, nu salariile, au pornit spirala inflaţionistă. Calculele organziaţiei arată că profiturile celor mai mari corporaţii contribuie cu aproape 70% la inflaţia aflată peste ţinta de 2-3% a băncii centrale, scrie The Guardian.
Aceasta în timp ce banca centrală avertizează că majorările salariale duc la creşterea preţurilor. Din datele Australia Institute reiese că avansul profiturilor este mai mare decât creşterea preţurilor, în condiţiile în care Australia a fost lovită de un şoc inflaţionist venit de pe partea de aprovizionare, cu perturbări pe lanţurile de aprovizionare, un război economic cu China, turbulenţe pe piaţa energiei şi dezastre naturale. Fără creşterile adiţionale de profituri, inflaţia ar fi fost de doar 2,7%.
Vârful de inflaţie, de 7,8%, a fost atins în ultimul trimestru al anului trecut. Dezbateri despre rolul companiilor în alimentarea inflaţiei record s-au aprins şi în SUA. Preşedintele Joe Biden s-a arătat oripilat când, în februarie, marile companii petroliere au anunţat profituri record. Casa Albă a caracterizat drept „scandalos“ profitul de 56 miliarde dolari realizat de ExxonMobil în 2022, când consumatorii se confruntau cu rate ale inflaţiei nemaivăzute de patru decenii, scrie Deutsche Welle. Dar SUA sunt patria capitalismului şi ţara tuturor posibilităţilor.
În Europa, unele guverne au căutat să rezolve inechitatea impunând taxe pe profiturile excesive ale companiilor de energie. Chiar dacă presiunile inflaţioniste au mai scăzut în ultimul timp, scumpirile sunt în continuare apreciabile. În zona euro inflaţia s-a situat la aproape 7% în martie, triplul ţintei BCE, care s-a înşelat de la bun început asupra traiectoriei preţurilor. Acum, instituţia încearcă să găsească repere în incertitudinile care o înconjoară. Fabio Panetta, unul din membrii boardului executiv al BCE, a arătat la o conferinţă ţinută la Frankfurt un grafic în care se vede cum profiturile companiilor din zona euro cresc mai rapid decât salariile încă din 2019.
Creşterea este concentrată în sectoare precum agricultură, minerit, utilităţi, comerţ, transport şi alimente. Panetta a explicat că profiturile au contribuit cu mai mult de jumătate la presiunile de preţ interne în ultimul trimestru al anului trecut. „Comportamentele oportuniste ale firmelor pot întârzia scăderea inflaţiei de bază (care exclude preţurile energiei şi alimentelor, considerate elemente prea volatile). Ar trebui să urmărim riscul ca spirala profituri-preţuri să facă inflaţia de bază mai persistentă“, a spus oficialul băncii centrale a zonei euro.
O analiză făcută de Reuters a găsit că firmele de produse de consum din Europa şi-au majorat marjele de profit la media de 10,7% în 2022, nivel cu un sfert mai mare decât cel din 2019, înainte de pandemie.
„Companiile din anumite sectoare au putut profita de starea de urgenţă din timpul pandemiei şi de război pentru a creşte preţurile în moduri în care n-ar putea în vremuri normale. Când preţurile cresc mai mult decât costurile, cresc marjele de profit“, spune pentru Deutsche Welle Isabella Weber, profesor la Universitatea Massachusetts Amherst. Ea a calculat că sectorul corporate american se bucură de cele mai mari profituri de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ulrich Kater, economist şef la Deka Bank, apreciază că ceaţa incertitudinii din pandemie şi a războiului a determinat companiile să majoreze preţurile.
„În astfel de condiţii vrei să implementezi o marjă de siguranţă pentru a nu te îngropa în costurile în creştere după aceea.“ Weber a mai arătat şi că firmele sunt încurajate să crescă preţul de faptul că clienţii nu se pot îndrepta spre competiţie pentru produse şi servicii mai ieftine deoarece sincopele de pe lanţurile de aprovizionare au alterat dinamicile concurenţei. Însă companiile pot ţine preţurile sus şi prin alt mecanism. În Germania există suspiciunea că grupurile petroliere, care deţin cea mai mare parte a benzinăriilor din ţară, s-au folosit de controlul pe care-l au asupra pieţei pentru a-şi majora profiturile. Adică benzinăriile au ţinut preţurile ridicate nejustificat în 2022. Albert Edwards, strateg la colosul bancar francez Société Générale, a scris că niciodată în cei 40 de ani de activitate în finanţe ai săi n-a văzut atâta greedflaţie din partea companiilor ca în actualul ciclu economic.
