Business Internaţional

Puterea partidelor de protest creşte în chiar inima Europei, semn al nemulţumirii faţă de politicile tradiţionale ale UE şi al unor viitoare schimbări

Puterea partidelor de protest creşte în chiar inima Europei, semn al nemulţumirii faţă de politicile tradiţionale ale UE şi al unor viitoare schimbări

Bernd Lucke, liderul partidului Alternativa pentru Germania: „Suntem forţa care reînnoieşte peisajul politic. Nimeni nu mai poate nega: oamenii sunt însetaţi de schimbare politică.“

Autor: Bogdan Cojocaru

16.09.2014, 19:46 437

Partidele de protest, antiimigraţioniste şi chiar comuniste câştigă teren în Uniunea Europeană, în ţări care până nu demult erau date ca exemplu de model economic şi de protecţie socială, semn al creşterii resentimentului faţă de politicienii de la guvernare şi al unor tensiuni care, probabil, vor aduce schimbări în Uniunea Europeană. 

Un partid antieuro din Germania, înfiinţat anul trecut, a sărbătorit duminică câştiguri electorale importante în două landuri estice într-o demonstraţie de forţă care ar trebui să-i pună pe gânduri pe conservatorii cancelarului Angela Merkel. „Suntem forţa care reînnoieşte peisajul politic. Nimeni nu mai poate nega: oamenii sunt însetaţi de schimbare politică“, spune Bernd Lucke, liderul partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Formaţiunea militează pentru revenirea Germaniei la marcă şi a câştigat 11% din voturi în landul Turingia şi 12% din voturi în Brandenburg, ceea ce înseamnă că va primi pentru prima dată câte un loc în parlamentele celor două landuri. Succesul vine după o demonstraţie de forţă şi în alegerile europarlamentare din această primăvară.

În campania pentru Brandenburg, AfD a scos în evidenţă creşterea criminalităţii la ganiţele estice ale Germaniei şi a promovat familia cu trei copii. În urmă cu două săptămâni, partidul a intrat în parlamentele din landul estic Saxonia, cu aproape 10% din voturi.

 

Est contra Vest

Analiştii cred că AfD va atrage o mare parte din voturile de protest din fosta Germanie de Est, care încă este în urma Germaniei de Vest în ceea ce priveşte avuţia, locurile de muncă şi salarii, la 25 de ani după căderea Zidului Berlinului, scrie AFP.

Michael Wohlgemuth, directorul think-tank-ului Open Europe Berlin, apreciază că AfD atrage sprijin acum din tot spectrul politic şi social.

„Oamenii vor să-şi facă auzită nemulţumirea. AfD a folosit un mix de teme pentru a atrage sprijin, de la teama de imi­granţi la valorile de familie, iar tactica a funcţionat bine cu alegătorii de stânga şi de dreapta“, a spus Wohlgemuth pentru The Local.

AfD a cerut, printre altele, un referendum privind blocarea construirii unei moschei în Dresda.

Un alt partid care a avansat în Turingia este formaţiunea de extremă stânga Linke, care grupează foşti comunişti şi anticapitalişti din Germania de Est. Partidul a câştigat 28% din voturi în Turingia, mai mult decât în alegerile anterioare, din 2009, şi mai puţine doar decât CDU, uniunea creştin-democrată a lui Merkel. Linke are astfel şansa urcării într-o coaliţie tripartită de guvernare pentru prima dată de la reunificare.

Linke susţine introducerea unui salariu minim pentru toată lumea, interzicerea oricărei misiuni militare germane în străinătate şi dizolvarea NATO.

 

Suedezii şi elveţienii s-au săturat de imigranţi

Resentimentul popu­laţiei faţă de politicile guvernului au fost evidente duminică şi în Suedia, o ţară cunoscută în lume pentru politicile moderate şi generozitatea sistemului de protecţie socială. Suedezii au „gonit“ guvernul de centru-dreapta, iar 13% dintre cei care au votat au ales un partid antiimigraţionist, Suedezii Democraţi. Acest scor a propulsat partidul pe locul trei, cel mai bun rezultat de la intrarea în parlament în 2010.

Suedia este singura ţară din UE care în septembrie anul trecut a oferit drept permanent de rezidenţă sirienilor care au fugit din calea războiului de acasă.

Elveţienii s-au făcut şi ei remarcaţi în Europa prin atitudinea antiimigraţionistă. Guvernul elveţian caută modalităţi de a limita numărul imigranţilor noi veniţi din UE pentru a respecta rezultatul unui referendum din februarie, chiar dacă muncitorii străini au ajutat economia în vremuri de criză. Piaţa construcţiilor şi cea imobiliară ar fi printre primele condamnate de această iniţiativă.

În Spania, partidul Podemos, înfiinţat în ianuarie ca oglindă politică a mişcării de protest a „indignaţilor“, a câştigat 8% din voturi în alegerile europarlamentare din mai. Popu­laritatea formaţiunii a urcat la 20%.

Dacă partidele antisistem continuă să domine dezbaterile politice, partidele tradiţionale vor fi forţate să adopte o parte din ideile lor. Rezultatul ar putea fi o Uniune Europeană mai fragmentată şi mai instabilă, scrie The Wall Street Journal.

AFACERI DE LA ZERO