Pentru că nu vrea să intervină militar contra Rusiei pentru a proteja Ucraina, Occidentul a transformat finanţele într-o armă de război. Va urma probabil comerţul, în special cel cu petrol şi gaze. Pe acest front economic şi financiar, monedele statelor est-europene sunt primele care simt forţa loviturilor. Investitorii se tem, sunt orbiţi de fum şi fug spre ceea ce cred ei că sunt pieţe mai sigure. Nici euro nu a scăpat nevătămat.
Pe frontul politic, Polonia duce un război total contra Moscovei, iar politicienilor aflaţi la guvernare li s-a alăturat şi opoziţia. Ungaria are alegeri luna viitoare, iar opoziţia, care se străduie să atace unită guvernul lui Viktor Orban, a trasformat scrutinul într-o alegere între război şi pace, între Est şi Vest. Orban, care până la invazia rusă din Ucraina s-a afişat ca aliat al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin, spune că prioritar pentru el este să ferească Ungaria de război. Este un mesaj pe placul Kremlinului, care trimite mesaje de intimidare în Europa de Est.
Petrolul devine şi el un front de luptă pe măsură ce preţurile urcă şi cu 10% într-o zi. Pieţele reacţionează astfel la posibilitatea ca războiul să le creeze o gaură de mari dimensiuni prin transformarea şi a ţiţeiului rus în armă de război financiar şi economic.
UE, multe state asiatice şi chiar SUA importă petrol din Rusia, iar veniturile din aceste exporturi aduc bugetului Moscovei mai mulţi bani decât gazele naturale.
În Bulgaria, unde în sectorul de rafinare compania rusă Lukoil joacă un rol principal, se răspândeşte deja teama că sancţiunile impuse de Occident Rusiei vor lasă ţara cu o penurie de carburanţi. Lukoil a asigurat că rafinăria sa bulgară lucrează la capacitate maximă şi că nu sunt probleme cu aprovizionarea cu materii prime, iar benzina şi motorina sunt livrate către benzinării în cantităţi suficiente. Premierul Kiril Petkov a vorbit chiar de o panică legată de perspectiva ca Bulgaria să rămână fără carburanţi. Această ţară, cea mai săracă din UE, are o relaţie ambivalentă cu Rusia. A făcut exces de zel să construiască secţiunea sa din noul gazoduct rusesc Balkan Stream, care vine din Turcia, şi a întârziat finalizarea unei conexiuni de infrastructură care ar permite României să se alimenteze cu gaze venite din Azerbaidjan. Pe de altă parte, Sofia şi Moscova sunt într-un război diplomatic, centrat acum în jurul unor spioni.
Petrolul, din rafinarea căruia se obţin benzina şi motorina, joacă un rol hotărâtor şi în războiul propriu-zis din Ucraina, ca în orice război. Spania a scos din rezerva sa strategică circa 2 milioane de barili de ţiţei într-un efort coordonat cu Agenţia Internaţională pentru Energie pentru sprijinirea armatei ucrainene.
Războiul din Ucraina, unde armata rusă a început să bombardeze ţinte civile, este combustibil pentru o criză a refugiaţilor care se acutizează pe zi ce trece şi se îndreaptă spre cea mai gravă catastrofă umanitară din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Dar pentru a ajuta pe acest front mai nimeni din Europa nu face economie de resurse.
Praga strânge bani prin concerte caritabile pentru a-i ajuta pe refugiaţi, iar guvernul ceh a declarat stare de urgenţă pentru a mobiliza tot ce este necesar astfel încât ucrainenii alungaţi de război să poată fi îngrijiţi.
În Polonia, guvernul face pregătiri pentru ca refigiaţii copii să-şi poată continua studiile şcolare. Jumătate din refugiaţi sunt copii. Budapesta a transformat un terminal vechi al aeroportului Liszt Ferenc într-o tabără pentru primirea refugiaţilor din Ucraina care vor să plece mai departe. În regiune, în problema ucraineană, se remarcă mai ales Polonia. Preşedintele polonez Andrzej Duda a spus că acţiunile Rusiei din Ucraina „poartă amprenta genocidului“. Sunt declaraţii care pun Moscova şi Varşovia pe poziţii clare de adversari. Un fost preşedinte polonez a avertizat că al Treilea Război Mondial a început deja.
Premierul Mateusz Morawiecki a cerut Comisiei Europene să atace Rusia cu sancţiuni şi mai cuprinzătoare, iar Europei să pună capăt proiectului ruso-german Nord Stream 2, devenit simbolul dependenţei UE de gazele pe care i le vinde Rusia. Opoziţia poloneză condusă de Donald Tusk a promis sprijin total guvernului în efortul de a întări securitatea Poloniei şi că va căuta să îmbunătăţească iniţiativele Varşoviei în acest sens. Însă Tusk a cerut politicenilor aflaţi la guvernare să rupă alianţele cu liderii europeni care au simpatii pentru Kremlin, cum este Viktor Orban. Dacă este ceva ce-i uneşte pe politicienii polonezi, este aversiunea faţă de Moscova. Cehia ajută la efortul de război punând la dipoziţie un poligon pentru pregătirea ucrainenilor care vor să se pregătească pentru luptele de acasă.
Înapoi pe frontul financiar, o dată cu prăbuşirea rublei ruse se duc în jos şi zlotul polonez, forintul maghiar şi leul românesc. Zlotul şi forintul au marcat noi minime istorice. „Monedele ţărilor care sunt cele mai apropiate de zona de război sunt vândute, având în vedere că vor fi cele mai afectate de eventualele reacţii ale Rusiei contra sancţiunilor pe care i le administrează Occidentul“, a explicat pentru Euractiv un strateg de la Mitsubishi UFJ Morgan Stanley Securities.
Şi euro se depreciază în raport cu dolarul deoarece, după cum a explicat un alt analist, de la Gaitame.com Research Institute, războiul din Ucraina va lovi Europa cel mai dur pentru ca aceasta este prea dependentă de petrolul Rusiei. Aceste deprecieri alimentează inflaţia şi presează băncile centrale să reacţioneze, cel mai probabil cu creşteri de dobânzi şi mai mari şi incursiuni pe piaţa valutară.
