Renunţarea la moneda euro nu este o soluţie pentru Grecia, şi nici populaţia, nici partidele politice nu-şi doresc să se ajungă aici, potrivit unor oameni de afaceri greci stabiliţi în România.
"Grecia a aderat la zona euro foarte devreme, în 1981. Pentru Grecia ar fi o mare greşeală să renunţe la un efort de mai mult de 30 de ani în structurile europene. Grecia este membră în această structură comună cu mult înaintea Portugaliei şi Spaniei, care au aderat în 1985. Ţări precum Austria, Finlanda sau Suedia au intrat în 1995, cu 14 ani după. (...) Tsipras (liderul Syriza, Alexis Tsipras, - n. red.) nu spune că vrea ca Grecia să iasă din euro. Este doar o interpretare a discursului său", a declarat Emmanuel Damanakis, directorul unei companii de publicitate, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de ProTV (www.stirileprotv.ro).
El a adăugat că ieşirea din zona euro nu reprezintă o opţiune pentru Grecia şi că potrivit unui sondaj recent 80% din populaţie nu vede statul în afara zonei euro. El a adăugat că variantele vehiculate în Europa pentru Grecia sunt aplicarea unor măsuri punitive şi acordarea unui ajutor în condiţiile stabilite cu instituţiile internaţionale europene.
"Sunt mulţi care spun că Grecia trebuie să plătească pentru ce a consumat, şi noi suntem de acord, trebuie să plătim ce am consumat. În acelaşi timp, trebuie să găsim o variantă funcţională, viabilă, sustenabilă. O variantă doar de pedeapsă nu va avea un rezultat", a apreciat el.
Damanakis a mai spus că rezultatul alegerilor de duminică din Grecia şi efectele acestora sunt foarte greu de anticipat.
Şi Mihalis Romanos, directorul unei firme importatoare de legume şi fructe, apreciază că Grecia trebuie să rămână în zona euro.
"Eu cred categoric asta. Şi UE are nevoie să rămână Grecia în euro, din multe motive", a spus el.
Întrebat dacă recomandă României trecerea la moneda unică, Romanos a afirmat că România trebuie să-şi îmbunăţească mult productivitatea.
"România ar fi trebuit în faza aceasta să adopte o politică mai dinamică privind structurile economice, care trebuie să producă mai bine. (...) Să ridice nivelul, fiindcă există un decalaj. (...) şi aici, ca şi la noi (în Grecia, - n. red.) - vrem să luăm, să avem, fără să contribuim şi fără să muncim. Nu se poate asta. E ceva ce numai în zona balcanică găsim", a susţinut el.
Întrebat în câţi ani îşi va reveni Grecia, Damanakis a răspuns că este extrem de greu de estimat şi că probabil vor fi pierduţi cel puţin zece ani.
Romanos s-a declarat mai optimist şi a apreciat că "se poate dacă măsurile sunt verticale şi se porneşte cu altă baza şi cu altă mentalitate".
În Grecia au loc duminică alegeri legislative cu valoare de test, considerate un referendum asupra euro şi care vor servi la stabilirea viitorului ţării, aflată în criză.
Secţiile de votare se vor închide la ora 19.00, când va fi publicat primul sondaj la ieşirea de la urne, care va arăta dacă grecii au reuşit să departajeze o dreaptă care susţine politica de austeritate şi se prezintă ca garantul ancorării ţării în zona euro de o stângă radicală antiausteritate, într-un scrutin urmărit de o lume întreagă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
