• Leu / EUR4.9148
  • Leu / GBP5.5638
  • Leu / USD4.5152
Business Internaţional

Cum se rezolvă o criză de forţă de muncă? Printr-o criză a costului vieţii. În Polonia, un număr în creştere de salariaţi îşi caută un al doilea loc de muncă pentru a-şi putea plăti facturile şi mâncarea

Cum se rezolvă o criză de forţă de muncă? Printr-o criză a costului vieţii. În Polonia, un număr în creştere de salariaţi îşi caută un al doilea loc de muncă pentru a-şi putea plăti facturile şi mâncarea

Un studiu realizat de firma de recrutare Randstad în Polonia a găsit că dintre cei care i-au cerut angajatorului creşterea salariului, o treime au fost refuzaţi.

Autor: Bogdan Cojocaru

29.11.2022, 23:08 560

♦ Tot mai multe afaceri se închid, printre care saloanele de înfrumuseţare de la sat, cofetăriile, hote­lurile şi restaurantele, adică locuri unde se poate munci peste programul normal de lucru ♦ Printre angajatorii din Polonia devine la modă a angaja prin contract de mandat, în care angajatul primeşte o sumă de bani, de obicei mică, din care îşi plăteşte singur asigurările sociale, dar nu primeşte şi vechime în muncă ♦ Inflaţia din Ungaria a depăşit 20%, devenind cea mai mare din UE şi preţurile alimentelor sunt cu mai mult de 40% mai mari decât erau acum un an.

În Polonia şi Ungaria, ţări est-europene cu penurie de forţă de lucru cronică şi cu unele dintre cele mai puternice  inflaţii din UE, numărul de locuri de muncă ocupate a crescut simţitor anul acesta, ceea ce ar putea fi considerat normal în urma turbulenţelor produse de pandemie.

Tendinţa coincide însă şi cu instalarea unei crize a costului vieţii, cu o inflaţie care bate record după record şi care face ca salariile să-şi piardă în fiecare lună din puterea de cumpărare. Pentru unii, un salariu a ajuns insuficient pentru a trăi decent. De aceea, au nevoie de ore de muncă suplimentare plătite sau chiar un al doilea loc de muncă.

În Ungaria, poveştile din presă cu educatoare şi învăţătoare care se ocupă de copii în timpul zilei, iar seara muncesc câteva ore, spre exemplu, în frizerii sau saloane de frumuseţe, au devenit ceva comun. Învăţământul este de decenii subfinanţat acolo, iar salariile sunt printre cele mai mici, deşi deficitul de profesori este mare.

De asemenea, politicienii din opoziţie vorbesc despre paramedici şi alţi angajaţi din sănătate care au salariile atât de mici încât reuşesc să-şi plătească facturile doar datorită faptului că muncesc şi în altă parte. Însă criza costului vieţii produsă de inflaţie face ca tendinţa să se răspândească în rândul populaţiei.

Un sondaj realizat de Cofidis Credit Monitor şi publicat în august a găsit că 16% dintre angajaţi câştigă venituri suplimentare luându-şi un al doilea job, iar 18% fac muncă suplimentară plătită. De atunci, inflaţia a mai crescut. De asemenea, în trimestrul trei numărul de cereri pentru un loc de muncă a crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, semn că ungurii îşi caută mai activ de lucru.

Un studiu asemănător a făcut şi Randstad în Polonia. Rezultatele arată că inflaţia exagerată îi obligă pe polonezi să caute surse suplimentare de venituri pentru a putea acoperi cheltuielile în creştere. Una din cinci persoane intervievate a spus că a hotărât să-şi ia un al doilea loc de muncă. Circa 13% dintre participanţi fac ore suplimentare, scrie The Warsaw Voice. Principala strategie a angajaţilor pentru a avea bani în plus este de a cere angajatorului o mărire de salariu. Însă nu toată lumea primeşte un răspuns pozitiv. Dintre cei care au cerut creşterea salariului, o treime au fost refuzaţi. Dar chiar şi printre cei care au primit mai mulţi bani există persoane care lucrează suplimentar pentru a-şi păstra stilul de viaţă cu care s-au obişnuit. Un alt motiv pentru care polonezii îşi caută un al doilea loc de muncă este pentru a putea pune ceva bani deoparte. Dar nu toată lumea îşi permite „luxul“ de a putea munci în două locuri. În Ungaria, spre exemplu, există unele categorii de funcţionari publici, cum ar fi auditorii, care au program de lucru de nouă ore pe zi, dar şi unele dintre cele mai mici salarii din aparatul de stat.

Apoi, tot mai multe afaceri se închid, printre care saloanele de înfrumuseţare de la sat, cofetăriile, hote­lurile şi restaurantele, adică locuri unde se poate munci peste programul normal de lucru. În Polonia, căutarea unui al doilea loc de muncă pare să fie ceva încurajat deoarece printre angajatori devine la modă a angaja prin contract de mandat, în care angajatul primeşte o sumă de bani, de obicei mică, din care îşi plăteşte singur asigurările sociale, dar nu primeşte şi vechime în muncă. În tot acest timp factura la întreţinere creşte, mâncarea şi transportul se scumpesc, iar companiile, în aşteptarea acutizării problemelor economice, oferă tot mai puţine locuri de muncă.

Inflaţia din Ungaria a depăşit 20%, devenind cea mai mare din UE. Preţurile alimentelor sunt cu mai mult de 40% mai mari decât erau acum un an. Banca centrală maghiară este cea care a dat startul în UE la majorările de dobânzi, principalul instrument de calmare a preţurilor. Însă ritmul de creştere al dobânzilor a fost încetinit de teamă că economia se va lovi brutal de o altă problemă, recesiunea.

Banca centrală vede inflaţia încetinind în prima jumătate a anului viitor, dar acest lucru nu înseamnă că preţurile vor înceta să mai crească. Inflaţia reprezintă ritmul de creştere a preţurilor. Analiştii spun că o parte din vină pentru scumpirile scăpate de sub control o are guvernul, cu politici de stimulare a creşterii economice şi electoratului bazate pe cheltuieli şi datorii. Budapesta a îngheţat unele investiţii, cum ar fi în şcoli şi spitale, pentru a stopa creşterea deficitului bugetar, dar s-a lansat într-o cursă a cheltuielilor şi sponsorizărilor din bani publici pentru achiziţii şi proiecte cum ar fi hoteluri în Transilvania, subsidiara locală a Vodafone, extinderea oleoductului rusesc Drujba şi lansarea unui think-tank la Bruxelles.

În Polonia, inflaţia se apropie de 18% şi cu toate acestea unul din oficialii băncii centrale propune tăierea dobânzilor. Banca centrală a Turciei mai face aşa, deşi acolo preţurile sunt cu totul scăpate de sub control. Spre deosebire de banca centrală a Ungariei, cea poloneză are legături puternice cu partidul aflat la guvernare.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9148
Diferență: -0,1483
Ieri: 4.9221
Azi: 4.5152
Diferență: -0,6906
Ieri: 4.5466
Azi: 5.5638
Diferență: -0,6961
Ieri: 5.6028
Azi: 4.9264
Diferență: 0,5429
Ieri: 4.8998