Portul Rotterdam rulează unproiect de peste trei miliarde de euro prin care vrea să îşimărească suprafaţa cu 20% prin recuperarea de teren din mare,pentru a face faţă cererii, scrie Bloomberg. Poziţia de lidereuropean a portului olandez ar putea fi ameninţată însă deaglomeraţia de pe drumurile de acces, problemă a cărei rezolvarepresupune rularea unui program de mai multe miliarde de euro.Această aglomeraţie are la bază creşterea volumului de mărfurivenite din Asia.
Guvernul olandez ar trebui să iaîn considerare taxarea accesului la tunelurile şi autostrăzilevitale pentru port şi să folosească veniturile astfel obţinute laaccelerarea modernizării şi extinderii infrastructurii, a declaratHans Smits, CEO al portului.
"Lipsa de acces este călcâiul luiAhile în cazul Rotterdamului. Sunt multe de făcut, dar bugetulguvernului este insuficient. Această regulă este valabilă în toatăEuropa. Guvernele reduc deficitele, în timp ce infrastructura arenevoie de investiţii suplimentare", a afirmat Smits.
Rotterdam, situat la gura devărsare a Rinului, discută cu alte porturi din amonte pentruconstruirea unor terminale în care containerele să poată fi mutatede pe barje sau trenuri pe camioane sau vase mai mici, evitându-seastfel congestionarea autostrăzilor olandeze.
Volumul de mărfuri tranzitat prinRotterdam a crescut cu 12%. În cazul Hamburgului, al treilea porteuropean după volumul de mărfuri operat, avansul a fost de 10%.Concurentul german însă vizează triplarea volumului în următorii 15ani prin construirea de noi terminale şi adâncirea albiei râuluiElba.
Antwerp, din Belgia, numărul doiîn ierarhia celor mai aglomerate porturi europene, a anunţat anultrecut că va investi 1,6 miliarde de euro în extindere în următorii15 ani, pentru a rămâne competitiv.
"Riscul ca Rotterdam să piardăteren în faţa Antwerpului sau Hamburgului pândeşte mereu. Portulolandez are o poziţie bună, consolidată în timpul crizeifinanciare. În acelaşi timp, Hamburg a pierdut din cota de piaţă şiacum vrea să se extindă", a afirmat Rico Luman, economist la ING.
Rotterdam intenţionează sămajoreze volumul mărfurilor operate de la 430 de milioane de toneanul trecut la 650-750 milioane de tone în 2030, a spusSmits.
"Majorarea de două sau trei ori avolumului înseamnă o capacitate de transport mai mare. Tocmai m-amîntors din Orientul Îndepărtat, iar acolo nu doar se construieştemai repede, dar există şi un simţ al necesităţii de a acţiona rapidşi decisiv", a menţionat el.
Dezvoltarea unor legături detransport între porturi va deveni un element important în cursapentru supremaţie, notează Luman.
"În următorii ani va fi tot maiimportantă deţinerea controlului terminalelor interioare, nu doar afacilităţilor maritime", a adăugat el.
Principala problemă cu care seconfruntă majoritatea porturilor europene este înghesuirea unornave tot mai mari.
Canalul Scheldt, care facelegătura între Antwerp şi Marea Nordului, a fost adâncit anultrecut, iar canalul german Wilhelmshaven este pregătit pentru aface faţă celor mai mari vapoare din lume din 2012. La Hamburg, unproiect de 385 de milioane de euro pentru dragarea Elbei va fidemarat la finele acestui an, după o întârziere de trei ani dincauza temerilor legate de implicaţiile lucrărilor asupramediului.
Hamburgul ia, de asemenea, măsuripentru îmbunătăţirea infrastructurii, introducând un nou sistem demanagement al traficului pentru Elba. Rotterdamul, care are cincirafinării, se aşteaptă la o creştere a afacerilor şi datoritădezvoltării industriei energetice. "În Europa, rafinăriile«solitare» aflate în interiorul statelor sunt închise, iarcapacităţile sunt mutate în zone cu alte industrii. Poziţia noastrăva deveni mai bună", a explicat Smits.
Decizia de anul trecut aguvernului olandez de a anula un proiect al Shell privinddepozitarea dioxidului de carbon reprezintă o şansă pentruRotterdam de a juca un rol pe piaţa depozitării off-shore, a maispus el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
