Piata de publicitate din Slovenia va fi animata de una dintre cele mai aprige competitii din ultimii doi ani.
Dar nu este o competitie obisnuita, intre brandurile de pasta de dinti sau bere, ci intre cele de fonduri mutuale, relateaza Financial Times.
Companiile financiare, care si-au promovat produsele prin intermediul radioului, televiziunii si panourilor publicitare "vaneaza" banii posesorilor de fonduri mutuale.
Sumele totale cheltuite in acest scop nu sunt impresionante, dar trebuie sa se tina cont de faptul ca populatia Sloveniei nu depaseste doua milioane de locuitori, iar fondurile mutuale sunt disponibile de numai cativa ani.
La sfarsitul anului 2001, un an in care fondurile mutuale de investitii slovene au insumat 6,25 milioane de euro, activele totale detinute valorau 58 de milioane de euro.
In urmatorii trei ani insa, 571 de milioane de euro au mai fost investiti in acest sector, iar activele au crescut pana la 867 de milioane de euro. In aceeasi perioada, numarul de persoane fizice care au investit in fonduri mutuale a urcat de la 14.000 pana la 127.000.
In Slovenia, economiile in domeniul de retail reprezinta 37% din PIB. In momentul in care ratele dobanzilor la depozite au inceput sa scada intr-un mod foarte alert in decursul anului 2002, posesorii de economii au preferat sa investeasca in sectorul fondurilor mutuale. Trebuie precizat ca aceasta practica inca lipseste din economia multor state membre ale Uniunii Europene.
Aceasta schimbare importanta a adus numeroase beneficii pietelor locale care nu prezinta in general interes pentru investitorii straini. Totusi a starnit si discutii cu privire la normele guvernamentale, care sunt deosebit de restrictive in anumite aspecte si exagerat de permisive in altele.
Preturile ridicate de pe pietele din intreaga lume atrag investirorii a caror incredere este irationala. Dar in Slovenia, in special, cresterile inregistrate in ultima perioada pe piata de capital duc in eroare investitorii.
In mare parte, acesta este rezultatul cantitatii mari de bani provenite din fondurile mutuale.
Pentru a combate aceste aprecieri irealiste ale investitorilor, directiva UCITS a Uniunii a impus reguli stricte de avertizare in aceasta privinta pentru respectarea normelor europene cu privire la vanzarea fondurilor in cadrul statelor membre.
Toate aceste evenimente afecteaza, in primul rand, operatorii de fonduri. Spre exemplu, UCITS nu permite acestora sa contracteze brokeri independenti pentru a vinde actiuni. De asemenea, nu sunt permise investitiile pe piete subdezvoltate.
"Vrem sa incercam lucruri noi, dar ne lovim mereu de ziduri", spune Gregor Krajnc, directorul fondului de investitii al Probanka, a treia banca de pe piata de capital slovena.
Este interesant faptul ca, pana in 2003, normele referitoare la fondurile mutuale expuneau investitorii la riscuri deoarece le interziceau investirea a mai mult de 10% din fondurile de care dispuneau in strainatate.
Aceasta restrictie era menita sa ajute la dezvoltarea pietei locale.
Desi aceasta restrictie nu mai exista, mai mult de jumatate din totalul fondurilor mutuale slovene sunt orientate catre mai putin de 20 de companii de piata locala. Si asta ii face pe investitori mai vulnerabili la o eventuala criza locala sau la o manipulare a preturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
