Atat Europa, cat si Asia incearca sa imite stilul Statelor Unite ale Americii pentru a-si imbunatati situatia financiara a universitatilor.
Dupa modelul facut celebru de universitatile din Statele Unite ale Americii, din ce in ce mai multe scoli de afaceri din intreaga lume recurg la strangeri de fonduri pentru pentru a-si extinde capacitatea si reputatia deja existenta.
In luna aprilie, Universitatea Bocconi din Milano a devenit prima institutie de studii superioare din Italia care a lansat o campanie de strangere de fonduri.
Scoala spaniola de afaceri IESE din cadrul Universitatii din Navarra este pe cale de a-si finaliza campania de colectare a 58 mil. $ (45 mil. euro), desfasurata pe o perioada de 3 ani.
Universitatea de finante si economie din Shanghai China Europe International Business School a pus bazele unei fundatii pentru a-si formaliza eforturile depuse pentru strangerea de fonduri.
Insead din Franta a strans 95 de milioane de euro, aceasta fiind doar o parte dintr-o campanie in urma careia se estimeaza strangerea a 200 mil. euro pana in 2010.
Pentru toate aceste scoli, drumul spre o fundatie tipic americana este destul de lung. Scolile de business din Statele Unite sunt renumite pentru activitatile care constau in strangerea de fonduri. Se estimeaza ca fundatia Scolii de business din cadrul Harvard detine aproximativ 2 mld. $ (1,56 mld. euro), in timp ce Stanford are fonduri estimate la 750 mil. $ (586,8 mil. euro). Comparativ cu acestea, scolile din oricare alta parte detin fundatii foarte mici. Insead si IESE au fonduri de aproximativ 75 de mil. euro si respectiv 12 mil. euro. "Este evident ca in general scolile de business semiprivate care nu se gasesc pe teritoriul Statelor Unite au inceput sa inteleaga importanta programelor de strangeri de fonduri pentru viitorul lor", a declarat Gabriel Hawawini, decanul Insead.
"Este inca foarte greu pentru organizatiile care se ocupa cu strangeri de fonduri din Europa si Asia, in comparatie cu cele din Statele Unite ale Americii, din motive cat se poate de obiective. Cu toate acestea, a devenit foarte clar ca nu te mai poti baza doar pe taxele scolare si pe predare, daca ai o ambitie globala", a mai spus Hawawini.
Motivele obiective la care se refera Hawawini, dar si alti decani ai facutatilor, includ suportul traditional acordat de guvernele din Europa si Asia pentru invatamantul superior, slabele relatii cu privire la cercetare dintre scolile economice si corporatii, si mai exact, culturile care nu incurajeaza filantropia, mai ales in domeniul educatiei.
"In Spania, ca si in celelalte tari din Europa, nu exista o traditie a filantropiei, mai ales cand vine vorba sa dai bani pentru o universitate", a spus Fernando Penalva, secretar general in cadrul IESE. "Si de asemenea, nu exista traditia ca institutiile de invatamant superior sa mearga sa ceara bani", a mai continuat el.
Administratorii scolilor de business din Asia declara la randul loc ca situatia este asemanatoare. "Este clar ca este mai mult decat o traditie in Asia ca educatia sa fie sprijinita prin daruri generoase", a informat Hawawini de la Insead, care a fost atat la Fontainbleau din Franta, cat si la Singapore.
O continua crestere a scolilor de business in ambele regiuni va determina schimbarea mentalitatii.
Universitatea Bacconi din Italia se numara printre aceste cazuri. In timp ce a fost mereu finantata de stat, care a sustinut sistemul invatamantului italian in ultimii ani, Bacconi a incercat din greu sa intoarca balanta. In prezent, contributiile statului nu mai reprezinta decat pana la 13% din veniturile universitatii, restul procentajului fiind asigurat de taxele de invatamant.
Ca parte a efortului de internalizare a brandului Bacconi, universitatea spera sa modifice situatia. Asta inseamna ca trebuie sa asimileze 100 mil. euro printr-o campanie de strangere de fonduri, desfasurata in urmatorii 10 ani.
Banii vor fi folositi in finantarea burselor de studiu, a carierelor si proiectelor profesionale. "In multe tari, strangerea de fonduri este considerata o operatiune obisnuita pentru operarea in cadrul universitatilor", a declarat Marii Monti, presedintele universitatii si fost comisar al Uniunii Europene pe probleme de competitie, intr-un anunt facut la deschiderea unei campanii de strangeri de fonduri. "Aceasta va fi strategia adoptata de Universitatea Bacconi in vederea indeplinirii misiunile sale culturale si sociale, protejandu-si, in acelasi timp, independenta fata de orice putere politica sau economica", a spus acesta.
In cadrul unei conferinte de presa, care a avut loc in campusul din Milano, Monti a accentuat faptul ca o campanie destinata strangerii de fonduri va fi suportul eforturilor depuse de scoli pentru formarea studentilor, castigarea reputatiei la nivel international si pentru accentuarea relatiilor cu industria. Conducerea campaniilor universitare include reprezentanti ai unor corporatii atat din Italia, cat si din afara, printre care Telecom Italia, UniCredit si Cable & Wireless.
In ceea ce priveste Scoala economica IESE, s-au constatat anumite schimbari.
"Acum 5 ani nu aveam nici macar un centru de dezvoltare corporatist, iar acum avem patru cadre in acest departament, cu program full-time. Fundatia noastra este inca mica, cu fonduri de aproape 12 mil. euro, ceea ce este foarte putin in comparatie cu cele din Statele Unite. Cu toate acestea, ne miscam repede", a declarat Penalva. Inca de la inceput, IESE s-a concentrat asupra donatiilor facute de studenti. Rezultatul a fost ca 11.000 din cei 26.000 de studenti sunt in prezent membri ai asociatiei studentilor, contribuind cu 2,6 mil. euro in fiecare an prin achitarea taxelor de studiu.
Potrivit lui Penalva, scoala si-a indreptat atentia catre companii si personalitati cu o situatie financiara foarte buna. "Ne straduim foarte tare sa convingem companiile de nevoia de venituri mai mari decat cele actuale. Cu toate acestea, este greu, deoarece aici este totusi si acum un concept nou", a spus Penalva.
Cu toate acestea, eforturile IESE au dat si roade. Centrul de Strategie si Globalizare Anselmo Rubiralta a fost infiintat in 2002 si este sponsorizat de Francisco si Jose Maria Rubiralta, manageri ai unor companii private. In luna martie a acestui an, IESE a lansat postul Caixa datorita unei donatii facute de grupul bancar spaniol La Caixa.
Insead, cu o campanie de strangeri de fonduri mai agresiva decat cea a altor universitati din Europa sau Asia, este totusi departe de a ajunge standardele americane. Prima campanie de colectare de fonduri a Universitatii Insead a fost lansata in 1993, la mult timp de la infiintarea scolii ce a avut loc in 1957. Eforturile pentru strangerea de fonduri depuse in ultimul deceniu au schimbat scoala, dupa cum afirma Hawawini. "Fundatia noastra ne-a permis sa atragem facultati internationale prestigioase, facilitati, sa cream un al doilea campus in Asia si sa oferim burse unor studenti de peste tot din lume", spune el.
Andi Burgess, absolvent MBA in cadrul Insead in 1991, a donat 400.000 de euro la inceputul acestui an pentru a finanta o cercetare in antreprenoriat social. "Ma simt obligat sa restitui comunitatilor si institutiilor de la care am beneficiat, in special catre Insead", a spus Burgess, cofondator si presedinte in cadrul Somerset Entertainment din Toronto.
In Asia, strangerile de fonduri au devenit o activitate care a luat avant in ultimii ani.
In ciuda finantarilor venite din partea sponsorilor, guvernele din Shanghai si din tarile Uniunii Europene strang fonduri, atat de la corporatii, cat si de la studenti, sub auspiciile Fundatiei CEIBS. Infiintata in 1994, fundatia activeaza ca un depozit pentru toate fondurile provenite din scoala. "Strangerea de fonduri in China, pentru materii ca managementul este un fenomen nou, care nu face parte din traditia acestei tari", a spus Pedro Nuevo, presedinte executiv la CEIBS.
"Sistemul economic evolueaza rapid impreuna cu un sector privat intr-o continua dezvoltare si antreprenori privati de succes. Dar foarte putini dintre acesti antreprenori au vizitat pana acum o scoala economica sau isi pot asocia succesul cu ceea ce au invatat intr-o astfel de scoala", spune el.
Potrivit lui Nuevo, cele mai multe donatii catre scolile de business din China vin din partea companiilor din vest care inteleg contributia pe care o poate avea o astfel de scoala in economie. Companiile internationale, precum Bayer, Philips, Michelin si ABN Amro Bank, au contribuit la inceput cu un milion de euro. Alte companii au suportat cheltuielile de constructie ale scolilor. Global Sources, de exemplu, a contribuit la construirea unei biblioteci a campusului universitar.
Universitatea de Stiinta si Tehnologie din Hong Kong este finantata public, dar a pornit recent o campanie de strangeri de fonduri, potrivit purtatoarei de cuvant a Scolii de Business si Management din cadrul universitatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
