Guvernele europene fac eforturi pentru a proteja cetăţenii de scumpirea fără precedent a energiei şi au alocat până acum aproximativ 280 miliarde de euro pentru a reduce impactul crizei, potrivit think tank-ului Bruegel, notează The Guardian.
Următoarele luni vor fi însă probabil extrem de grele pentru milioane de oameni de pe continent.
Franţa a îngheţat preţurile gazelor la nivelurile din octombrie 2021 şi a plafonat preţul creşterilor la electricitate la 4% până la sfârşitul anului cel puţin, acordând de asemenea 100 de euro gospodăriilor cu venituri mici şi medii pentru a le ajuta să-şi plătească facturile la energie. Ministrul de finanţe Bruno Le Maire a indicat de asemenea că orice creşteri de preţ anul viitor vor fi de asemenea ţinute sub control.
În lipsa intervenţiei guvernului, cunoscută drept le bouclier tariffaire, sau scutul tarifar, facturile la gaze ar fi crescut cu 60%, iar cele la electricitate cu 45%, susţine acesta.
Ţara a lansat un program menit să reducă consumul de energie cu 10%.
În cazul Germaniei, gazele reprezintă un sfert din mixul total de energie, iar la începutul războiului 55% din acestea proveneau din Rusia. În această lună, procentul a scăzut la 9,5%. Guvernul ţării s-a angajat într-un ambiţios program de eliminare a dependenţei de gazele ruseşti, construind terminale de import de GNL şi promiţând să extindă masiv parcurile eoliene.
Unele centrale pe cărbune vor fi reactivate, iar guvernul urmează să ia o decizie privitoare la ultimele centrale nucleare ale ţării. Mai multe măsuri de economisire a energiei au fost introduse, cum ar fi limitarea temperaturilor în clădirile publice la 19 grade din septembrie şi oprirea încălzirii în zone comune, sectorul privat fiind încurajat să ia măsuri similare.
Italia este una dintre cele mai vulnerabile ţări ale Europei, dependentă în procent de 40% de gazele ruseşti. Fără intervenţia guvernului, până la 120.000 de firme riscă să se prăbuşească în următoarele 9 luni, au avertizat asociaţiile din industrie.
Guvernul a anunţat că studiază mai multe opţiuni pentru susţinerea gospodăriilor şi companiilor, însă criza este agravată de instabilitatea politică. Ţara lucrează de asemenea la un plan de urgenţă de economisire a energiei, în linie cu care oraşele vor reduce iluminatul stradal cu 40%, birourile publice se vor închide devreme, iar magazinele se vor închide până la 7 seara.
În Spania, nu atât de dependentă de gazele ruseşti ca unele state UE, guvernul a introdus recent o serie de măsuri de economisire a energiei vizând o reducere cu 7-8% a utilizării gazelor. Guvernul ţării a anunţat că va reduce TVA la gaze de la 21% la 5% din octombrie până la finalul anului pentru a ajuta gospodăriile spaniole cu facturile la energie.
Olanda oferă gospodăriilor cu venituri mici o subvenţie extraordinară de 1.300 euro, majorează salariul minim şi reduce TVA la energie. Guvernul ţării îşi dublează importurile de GNL.
În Norvegia, guvernul analizează limitarea exporturilor de energie şi a plafonat facturile la electricitate la 7 euro pe kWh, statul acoperind 80%. Noi măsuri sunt în discuţie.
