Cand Lev Partskhaladze, un dezvoltator imobiliar din Ucraina, se pregatea sa-si listeze compania pe bursa londoneza, cu trei ani in urma, el nu intrevedea nici un sfarsit pentru boom-ul inregistrat de tara sa in sectorul constructiilor de locuinte si birouri, scrie Financial Times.
Astazi, cand activitatea de pe santierele din Kiev s-a oprit, iar vanzarile de proprietati au inghetat, acesta admite ca efectele crizei globale a pietelor de credit se resimt in acest sector.
"Criza nu a lovit puternic Ucraina, dar acest lucru se va intampla," spune presedintele XXI Century Investment. Cu actiunile in scadere cu 97% de la nivelul maxim, compania incearca sa atraga capital prin transferarea de proiecte catre alti dezvoltatori.
Partskhaladze nu este singurul care se confrunta cu noile realitati din regiune. Pe tot cuprinsul Europei Centrale si de Est, criza globala se resimte puternic, desi in mod inegal. In Rusia, autoritatile au alocat aproape
200 mld. dolari pentru un program de salvare a pietei, Ucraina se afla in discutii cu Fondul Monetar International cu privire la imprumuturi de urgenta de pana la 14 miliarde de dolari, Ungaria a fost salvata recent printr-o facilitate de credit venita din partea Bancii Centrale Europene.
Letonia si Estonia inregistreaza primele recesiuni din regiune dintr-un deceniu, in timp ce cresterea economica a Kazahstanului a incetinit dramatic. Chiar si in Polonia, unde Donald Tusk, primul ministru, insista ca tara sa este "o insula de stabilitate", criza a ridicat serioase semne de intrebare privitoare la planurile de adoptare a euro ale Varsoviei.
In paralel, pietele bursiere inregistreaza scaderi. Cresterea pietelor imobiliare a incetinit, desi dezvoltatorii incearca inca sa sustina preturile. Dupa ce s-au mentinut la niveluri ridicate la inceputul anului 2008, unele monede resimt presiuni.
Criza i-a lovit si pe miliardari. Oleg Deripaska, magnatul rus din sectorul metalelor, a vandut participatii valoroase pentru a obtine lichiditati. Altii profita de oportunitatile de a achizitiona la preturi scazute: Mihail Prokorov, investitorul rus din sectorul productiei de nichel, a achizitionat 50% din actiunile bancii moscovite Renaissance Capital in schimbul a 500 milioane de dolari, aproximativ un sfert din valoarea pe care aceasta o avea cu un an in urma.
In conditiile mentinerii crizei, in ciuda efectelor calmante ale actiunilor intreprinse de Statele Unite si Uniunea Europeana, este imposibil de anticipat modul in care vor evolua lucrurile intr-o regiune de o importanta in crestere pentru Occident, atat ca piata de export, cat si ca baza de productie cu costuri scazute. Insa, sperantele ca aceasta va scapa neatinsa s-au evaporat. Pe langa victimele din sectorul corporatist, unele tari ar putea avea dificultati in a-si finanta deficitele de cont curent.
Ca si in vest, acest soc ar putea spori inca o data rolul statului in cadrul economiei si genera conflicte politice. In acelasi timp, ar putea aparea un sentiment de furie impotriva celor care au profitat de anii de boom. Ungaria a inceput deja sa resimta tensiuni sociale.
Cresterea economica incetineste dramatic, FMI anticipand o reducere a cresterii PIB in Europa Centrala si de Est de la 5% in acest an la numai 3,5% in 2009. Pentru Rusia si fosta Uniune Sovietica, fondul estimeaza 7% pentru acest an si 5,5% pentru 2009.
Din perspectiva globala, in conditiile in care Statele Unite si Europa de Vest se afla in fata recesiunii, acestea sunt cifre respectabile. In conditii normale, o incetinire moderata a cresterii economice ar fi fost chiar binevenita in unele tari. Pana in vara, principalul risc cu care se confruntau acestea era legat de supraincalzire.
Gratie recoltelor bogate, preturile de consum scad, insa inflatia se mentine ridicata in unele tari, in special in Rusia, care inregistreaza o rata de 15%.
De asemenea, regiunea ca intreg este mai putin expusa la criza financiara pentru ca firmele si gospodariile au imprumutat mai putin decat cele din vest. Aceste generalizari ascund insa multe riscuri de tara.
Un pericol major este legat de dependenta regiunii de finantare externa, in special creditare bancara. Conform Institute of International Finance, volumul total al capitalului privat si fluxurilor de credit in "Europa emergenta" (incluzand Turcia) ar putea scadea de la un nivel record de 394 miliarde de dolari anul trecut la 322 miliarde de dolari in 2008 si 262 miliarde de dolari in 2009.
In acest total, creditele bancare ar putea scadea rapid, de la 219 miliarde de dolari in 2007 la 155 miliarde in 2008 si numai 74 miliarde in 2009.
In timp ce investitiile straine directe sunt asteptate sa inregistreze o crestere modesta pana la aproape 90 miliarde de dolari anul viitor, acestea nu pot compensa declinul dramatic al creditarii bancare. Nici investitiile de portofoliu nu vor juca un rol major.
Cele mai pronuntate nevoi de finantare sunt resimtite de Rusia, unde banca centrala estimeaza ca datorii de 39 miliarde de dolari vor avea scadenta in acest an si 116 miliarde in 2009. Nu e de mirare deci ca bancherii si oligarhii se inghesuie sa primeasca din creditele pe care autoritatile le distribuie din rezervele valutare de 560 miliarde de dolari.
Daca turbulentele se mentin, chiar si bogatul stat rus va trebui sa fie precaut. Relativ la dimensiunea economiei nationale, pachetul de salvare financiara a Rusiei depaseste programul de 700 miliarde de dolari lansat de Statele Unite.
Cheltuielile bugetare ale Rusiei se vor dubla pana la 586 miliarde de dolari in 2010, in conditiile in care pretul petrolului a coborat la jumatatea nivelului maxim atins. Pe fondul inflatiei ridicate, nu este loc de reduceri simple, mai ales avand in vedere ca Rusia desfasoara ample proiecte de infrastructura.
In Ucraina, bancile au apelat masiv la credite externe, iar acum se lupta sa-si refinanteze imprumuturile. In acelasi timp, deficitul de cont curent creste pe fondul scaderii preturilor la otel, principalul produs de export al tarii.
In statele din aceasta regiune si statele baltice, multi economisti au presupus ca tarile vor fi protejate de furtuna globala pentru ca finantele bancilor lor nu proveneau de pe piete, ci de la bancile multinationale care au achizitionat majoritatea creditorilor locali. Insa in conditiile in care bancile-mama sunt acum sub presiune, acest lucru nu mai este valabil.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
