Testele de stres au scos la iveală că majoritatea bănciloreuropene sunt sănătoase. Acum, că acest obstacol a fost trecut, înfaţă iese un altul, nu mai puţin dificil. Băncile trebuie săstrângă miliarde de dolari prin finanţare pe termen lung pentru aputea oferi noi credite, scrie The Wall Street Journal.
Este în joc revenirea din criză a Europei. Companiile de pe vechiulcontinent sunt dependente de finanţarea de la bănci. Dacă băncilenu reuşesc să convingă investitorii de pe pieţele de obligaţiuni,nu vor putea acorda credite pe termen lung care să permităafacerilor să realizeze din nou investiţii.
Companiile non-financiare din zona euro depind în proporţie de 70%de creditele oferite de bănci pentru refinanţarea datoriilor, întimp ce în Statele Unite, afacerile obţin circa 80% din fonduri pepieţele de capital.
Efect de scurtă durată
"Rezultatele testelor de stres au calmat pentru o scurtă perioadăpieţele, însă discuţiile despre relevanţa lor le vor afectacredibilitatea", crede Dragoş Cabat, analist financiar. El este deacord însă cu analiştii că rezultatele nu sunt atât de elocvente pecât s-a dorit, pentru că există domenii ce nu au fost acoperite detestele de stres. "Testele nu se referă la portofoliul de crediteşi la bilanţ, ci doar la ce tranzacţionează băncile, deci imagineaoferită este limitată", adaugă el.
Până la publicarea rezultatelor testelor de stres, pe care le-aupicat doar şapte din cele 91 de bănci europene, tot mai mulţijucători întâmpinau dificultăţi pe pieţele financiare, unde trebuiasă plătească dobânzi record pentru a se împrumuta.
Autorităţile şi guvernele europene sperau că rezultatele vor ajutabăncile, astfel investitorii vor cumpăra obligaţiuni, iar băncilevor avea bani pentru credite.
Există însă şi voci care spun că testele de stres nu influenţeazăcreditarea.
"Deşi dobânzile la creditele din zona euro se află la niveluriminime istorice, totuşi creditarea nu se reia. Acest lucru seîntâmplă pentru că nu există cerere, nu din cauza ofertei sau acosturilor. Nu există capacitatea de rambursare", consideră IonuţDumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.
De ce nu sunt credibile rezultatele?
Deşi băncile se mândresc cu sănătatea lor "robustă", analiştii şieconomiştii sunt însă de altă părere.
Wolfgang Münchau, unul dintre cei mai influenţi editorialişti dinpresa de business, scrie în Financial Times că dacă ai încerca sătestezi maşini sau jucării de aceeaşi manieră în care UniuneaEuropeană a aplicat testele de stres băncilor, ai ajunge înînchisoare. El îşi susţine punctul de vedere spunând că mecanismula fost astfel calibrat pentru ca rezultatul obţinut să fie unulstabilit anticipat. Münchau confirmă că după primele impresiitestele nu au avut efectul dorit. El spune că aşteptările nu eraufoarte mari, însă UE nu a reuşit să le îndeplinească nici pe celemai slabe.
El identifică trei probleme fundamentale. În primul rând, testeleau omis unele instituţii importante, a căror stare de sănătate esteincertă. Una dintre acestea este KfW din Germania.
A doua problemă ar fi definiţia oferită de instituţiile europenepentru calificativul de trecere - un prag de 6% pentru capitalul debază ca procent din totalul activelor. Capitalul Tier 1 sau capitalde bază cuprinde în primul rând acţiuni comune şi rezerve.
A treia problemă: nu au fost realizate provizioane pentruposibilitatea intrării în faliment naţional a unui stat.
"Este evident că testele de stres trebuie să ia în calcul cel maipesimist scenariu plauzibil, nu cel mai pesimist scenariu la nivelabsolut. Posibilitatea unui faliment naţional al Greciei însă nueste atât de mică. Este ca şi când ai spune că în cazul testelorpentru maşini nu se ia în calcul eventualitatea ciocnirii cu un altvehicul", scrie Münchau.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
