Bankia, uriaşul bancar spaniol deja naţionalizat care a şocat pieţele cerând guvernului de la Madrid un ajutor de 19 mld. euro, se profilează drept un vârf al "aisbergului imobiliar" care a provocat daune majore sistemului bancar iberic în ultimii ani.
Pe de-o parte clienţii au ieşit în stradă cu pancarte pe care scrie "această bancă înşală" din cauza presiunilor disperate pe care Bankia şi alte bănci le exercită pentru recuperarea creanţelor, pe de alta deficitul bugetar al Spaniei - oricum mare - este ameninţat de costurile salvării bancherilor. Credite de 184 mld. euro legate de sectorul imobiliar ar putea sufoca sistemul bancar spaniol. Austeritatea impusă Spaniei de UE şi care a scos în stradă zeci de mii de protestatari pune guvernul în situaţia dificilă de a găsi sprijin pentru sistemul bancar bolnav şi autorităţile locale fără a împovăra şi mai mult bugetul. Lipsa finanţării ar putea împinge Spania, aşa cum a fost şi cazul Irlandei, să ceară asistenţă internaţională.
Cu toate că liderii spanioli respectă cu stricteţe tradiţia europeană de a nega problemele până în ultima clipă, Spania pare că se îndreaptă spre un bailoult pentru a preveni, ca în cazul Irlandei, colapsul sistemului bancar.
Presa spaniolă sugerează că Spania ar putea avea nevoie de încă 30 mld. euro pentru susţinerea băncilor, din care 20 mld. euro ar fi necesare pentru consolidarea capitalului. Ziarul El Mondo se teme că dacă situaţia de pe pieţele financiare rămâne tensionată, Spania va fi forţată să ceară ajutor de la fondurile europene. Luni, randamentele obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani au ajuns la maximul acestui an şi aproape de nivelul la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au cerut asistenţă financiară internaţională.
Premierul spaniol Mariano Rajoy şi alţi oficiali au ţinut să asigure că Spania nu va cere ajutor, dar aşa au făcut pe rând autorităţile de la Atena, Dublin şi Lisabona până în ultimul moment. Rajoy a avertizat totuşi că dacă o singură bancă sau guvern regional se prăbuşeşte, întreaga ţară va fi îngenuncheată şi a cerut întăriri din partea instituţiilor şi partenerilor din UE.
"Nu vom lăsa niciun guvern sau entitate financiară să cadă deoarece altfel chiar ţara va cădea", a declarat Rajoy, citat de The Guardian.
BFA, compania-mamă a Bankia, şi-a revizuit rezultatele financiare pentru anul trecut pentru a reflecta pierderi de 3,3 miliarde de euro. Anterior, grupul a raportat un profit de 41 milioane de euro, scrie The Telegraph. BFA explică revizuirea prin reanalizarea portofoliului de credite şi a necesarului de capital după un nou audit şi ca parte a unui plan de curăţare aplicat de guvern.
Grupul i-a cerut vineri guvernului un bailout de 19 miliarde de euro pentru Bankia după ce anterior statul s-a angajat să injecteze în bancă 4,5 miliarde euro. În urma acestui ajutor - cea mai mare salvare bancară din Spania - guvernul ar putea ajunge să deţină aproape în totalitate Bankia.
"Am luat taurul de coarne deoarece alternativa era colapsul", a spus Rajoy. Formată în urma fuziunii a şapte bănci de economii paralizate de active toxice imobiliare de 30 miliarde de euro, Bankia deţine 10% din depozitele bancare spaniole.
Expunerea pe care banca o are la activele imobiliare toxice a fost recalculată la 40 miliarde euro, comparativ cu 32 miliarde euro cât s-a estimat anterior.
De altfel, băncile spaniole în general tind să ascundă expunerea pe care o au în realitate la împrumuturile legate de activele imobiliare devenite toxice după colapsul pieţei imobiliare.
Instituţiile de credit continuă, de asemenea, să sprijine dezvoltatorii insolvenţi, "zombi", ceea ce atrage retrogradarea ratingului de către agenţiile de evaluare financiară şi căderi pe burse, scrie Bloomberg.
Agenţia dă exemplul grupului Metrovacesa, cândva cel mai mare dezvoltator din Spania, care nu a finalizat vreun proiect de mai mult de un an şi nu are vreunul în pregătire. Analiştii atrag atenţia că provizioanele stabilite de bănci nu sunt suficiente, deoarece multe dintre creditele despre care băncile spun că sunt performante în realitate nu sunt.
"Spania s-a angajat într-o politică în care amână şi se roagă. Problema nu a fost cuantificată de nimeni deoarece există presiunea enormă de a nu spune adevărul", consideră Mikel Echavarren, preşedintele companiei financiare spaniole Irea, specializată pe afaceri imobiliare.
Ministerul economiei a calculat că băncile spaniole deţin credite şi active de 184 miliarde euro implicate în afacerile dezvoltatorilor pe care le consideră "problematice". Restul activelor de 123 miliarde euro ar fi performante.
Dacă Spania s-ar confrunta cu pierderi pe creditele dezvoltatorilor de amplitudinea celor înregistrate în Irlanda, băncile spaniole ar avea nevoie de provizioane suplimentare de nouă miliarde euro în cel mai optimist scenariu şi de peste 76 miliarde euro în cel mai rău caz, potrivit estimărilor băncii Nomura.
Multe bănci spaniole evită vânzările de proprietăţi pentru a nu fi nevoite să le reevalueze la preţuri reale, preferând să rostogolească liniile de finanţare către dezvoltatori pentru a evita intrarea acestora în default, spune Ruben Manso, economist şi fost inspector al băncii centrale a Spaniei.
"Băncile mai mari au vândut diverse mărunţişuri şi îşi permit să absoarbă pierderile. Băncile mai mici, cele de economii, acţionează cu rea-credinţă când refuză să facă tranzacţii şi spun că nu pot evalua preţurile pieţei pentru că nu există o piaţă", comentează acesta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
