♦ În 2020, SUA au alocat 778 mld. dolari pentru bugetul de apărare şi alte cheltuieli militare, echivalentul a 3,7% din PIB, arată o analiză a Stockholm International Peace Research Institute ♦ Acest buget reprezintă 39% din totalul cheltuielilor de profil din lume ♦ Rusia e responsabilă pentru „doar“ 3,1% din această sumă globală.
SUA, China, India, Rusia şi Marea Britanie sunt ţările care alocă cele mai mari bugete pentru cheltuieli militare, arată o analiză a Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), aferentă anului 2020. De departe, bugetul SUA este cel mai mare din lume, de 778 mld. dolari în primul an de pandemie, cu 4,4% mai mult decât în 2019. Mai exact, această ţără este responsabilă de una singură pentru 39% din toate cheltuielile de profil din lume.
Spre comparaţie, următoarea clasată este China, cu un buget de trei ori mai mic, iar podiumul este completat de India, cu o sumă de 72,9 mld. dolari în 2020, de peste zece ori mai mică decât cea a SUA. Este important de precizat că această sumă trebuie raportată pe de-o parte la populaţia fiecărei ţări, dar şi la PIB. Astfel, raportat la PIB, SUA nu se află nici în top zece ţări din lume, un clasament dominat de state din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii sau de state care au fost implicate în ultimele decenii în diferite conflicte. Este interesant de remarcat că în acelaşi top zece se găseşte şi Rusia, pe locul nouă, la egalitate cu Marocul. Rusia alocă 4,3% din PIB pentru cheltuieli militare, versus 11% Oman, ţara de pe locul întâi. În cazul Ucrainei, ponderea e de 4,1%.
La nivel mondial, în 2020, bugetul pentru cheltuieli militare a ajuns la aproape 2.000 de miliarde, cu 2,6% mai mult ca în anul anterior, conform Stockholm International Peace Research Institute. Primele zece state sunt responsabile pentru 75% din total.
Între ţările cu cele mai mari bugete se remarcă evoluţii diferite. Spre exemplu, China şi-a majorat bugetul pentru al 26-lea an consecutiv. Avansul este însă de doar 1,9% comparativ cu anul anterior, deşi creşterea în ultimul deceniu e de circa 76%, potrivit SIPRI. „Evoluţia din ultimii ani poate fi pusă pe seama modernizării şi planurilor de dezvoltare militară, din dorinţa statului de a prinde din urmă marile puteri din domeniu“, spune Nan Tian, senior researcher în cadrul SIPRI.
Nici SUA şi nici Rusia nu au stat pe loc, cele două ţări fiind cunoscute pentru capacităţile lor militare, inclusiv nucleare. În cazul Rusiei, bugetul militar a crescut cu 2,5% în 2020, al doilea consecutiv în care se remarcă o creştere, conform aceleiaşi surse.
În ceea ce priveşte ţările NATO „ alianţă din care face parte şi România „ 12 membri alocau în 2020 cel puţin 2% din PIB pentru armată şi cheltuieli militare, aceasta fiind ţinta setată de organizaţie. Numărul a crescut de la nouă state în 2019.
„Deşi numărul ţărilor NATO care au ajuns să aloce 2% din PIB pentru cheltuieli militare a crescut, asta poate avea de-a face cu evoluţia mai slabă a economiilor în pandemie mai degrabă decât cu dorinţa de a atinge acest pragul“, a spus anterior Lopes da Silva, cercetător în cadrul SIPRI. Anul 2020 a fost primul de pandemie, astfel că multe economii au fost lovite din plin de criza sanitară şi de efectele ei.
În ceea ce priveşte România, piaţa locală se încadrează în ţinta de 2% setată de NATO pentru bugetul de apărare. Pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale apare informaţia conform căreia „2021 a fost al cincilea an consecutiv de alocare a două procente din PIB pentru apărare“.
În acest an, propunerea de alocare bugetară pentru Ministerul Apărării Naţionale este de 36,1 mld. de lei (peste 7 mld. euro sau peste 8 mld. dolari), în creştere cu 7%. Din alocarea propusă, 7,7 mld. de lei merg în plata salariilor, 4,6 mld. de lei în asistenţă socială (pensii în cea mai mare parte) şi 8,7 mld. de lei în cheltuieli de capital (investiţii), potrivit proiectului de buget pentru 2022.
