Ţările cu probleme de lichiditate din Europa Centrală şi de Estrevin asupra reformelor din sectorul pensiilor pentru a-şi menţinedatoria publică sub control din cauza refuzului UE de a ţine contde aceste schimbări în momentul calculării valorii datoriei, scrieFinancial Times.
Sub presiunea Băncii Mondiale, multe ţări şi-au reformatsistemele de pensii cu un deceniu în urmă, făcându-le mairezistente în faţa viitoarelor schimbări demografice prin obligareasalariaţilor în a-şi pune o parte din contribuţiile socialeobligatorii în fonduri private.
Nouă ţări membre ale UE, printre care şi România, cer omodificare a regulilor de contabilitate publică pentru că acesteaîntâmpină probleme din cauză că reglementările UE nu considerăfondurile de pensii respective drept publice, ceea ce împinge însus nivelul datoriei publice.
În cadrul ultimei reuniuni a liderilor UE de la sfârşitul luniioctombrie, cele nouă ţări care cer schimbarea reglementărilor aucâştigat un compromis, care nu modifică regulile, dar permite operioadă de cinci ani în care datoriile create de reformareasectorului pensiilor ar putea fi luate în considerare în momentulpunerii în aplicare a pactului de stabilitate şi creştere, carestabileşte limite oficiale legate de datorii şi deficite publice încadrul blocului.
Totuşi, Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanţe, adeclarat că "în lipsa unei schimbări a modului în care estecalculată datoria publică a Poloniei, intrarea acestei ţări în zonaeuro va fi imposibilă".
Pentru a-şi respecta promisiunea de reducere a taxelor şiacoperire a deficitului care rezultă în finanţele publice, guvernulungar a anunţat în octombrie că va redirecţiona componenta privatăa pensiilor publice către bugetul de stat timp de 14 luni,extrăgând din aceste fonduri 380 de miliarde de forinţi (1,9 mld.dolari) anul viitor.
În plus, guvernul a anunţat că doreşte ca până la 90% dinpensiile din pilonul doi să revină în sistemul de stat. Executivulintenţionează să utilizeze 530 mld. forinţi (2 mld. euro) dinaceste active pentru finanţarea bugetului, ceea ce va permiteUngariei să atingă ţinta de deficit de sub 3% anul viitor.
Circa 3 milioane de unguri sunt obligaţi să plătească 8% dinsalariul brut în contul fondurilor private de pensii, care din 1997au acumulat active de aproape 3.000 miliarde de forinţi (11 mld.euro). Decizia a stârnit nemulţumirea Stabilitas, asociaţia carereprezintă industria pensiilor private din Ungaria, iar economiştiiavertizează că deşi guvernul îşi va atinge ţintele fiscale petermen scurt, acesta acumulează probleme pentru viitor şi evităadoptarea unei reforme structurale mai semnificative.
În cadrul guvernului polonez, părerile par a fi împărţite.Premierul Donald Tusk a declarat că "nu vor exista turbulenţe sauschimbări radicale" în sistemul de pensii. Pe de altă parte însăWaldemar Pawlak, ministrul economiei, a declarat că o îngheţaretemporară a plăţilor către pilonul privat, către care poloneziidirecţionează în prezent 7,3% din salarii, ar putea fi "forţată deo situaţie de criză".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
