In timp ce autoritatile de supraveghere financiara din Europa pun la punct simulari prin care sa estimeze cum pot cele mai importante banci din regiune sa reziste viitoarelor socuri financiare, politicienii inca au dubii cu privire la modul in care vor folosi rezultatele acestor teste de stres, scrie The New York Times.
Desi multi observatori din afara sistemului bancar sunt de parere ca exercitiul nu va da prea multe rezultate, problema majora de care se lovesc autoritatile nationale este daca sa publice rezultatele testelor de stres, asa cum s-a intamplat in cazul Statelor Unite, sau sa pastreze departe de ochii publicului adevarata situatie a bancilor.
Oficialii pun in balanta riscurile asociate cu fiecare dintre aceste doua posibilitati si desi majoritatea guvernelor au preferat initial sa tina secrete rezultatele testelor de stres, acum sunt in favoarea publicarii unei sinteze intocmite de catre banci sau de autoritatile locale.
Inainte ca o decizie comuna sa fie luata la nivelul Uniunii Europene, mai intai trebuie depasite divergentele intre doua state membre. In timp ce oficialii germani sunt reticenti in a publica rezultatele testelor de stres pana la alegerile generale din septembrie, Spania si-a exprimat ingrijorarea cu privire la modul in care informatiile despre creditorii nationali vor fi speculate.
Cat de reprezentative sunt testele de stres ramane o problema la fel de disputata, o serie de analisti punand sub semnul intrebarii metodologia folosita si credibilitatea lor.
Europa mai politizata decat SUA
In Statele Unite, autoritatile de supraveghere financiara si-au publicat rezultatele testelor de stres la inceputul lui mai, anuntand ca noua dintre cele 19 banci majore vor putea rezista viitoarelor socuri, in timp ce celelalte zece au fost somate sa stranga fonduri in valoare de 75 mld. dolari (54 mld. euro) pentru a amortiza potentialele pierderi. Demersul Statelor Unite a adus noi presiuni asupra statelor UE de a-si dezvalui rezultatele.
Barbara C. Matthews, fost atasat al Trezoreriei americane la Bruxelles, sustine ca structura europeana de reglementare este mult mai complexa, dependentele intre banci si guverne si rolul primordial pe care bancile il joaca in economie fac dificila o comparatie intre cele doua sisteme de evaluare a creditorilor.
"In Europa, procesul este mult mai politizat", spune Matthews. Un rezultat negativ pentru o banca europeana "ar putea fi mai semnificativ la nivel politic si fiscal", adauga ea. "Pentru a publica aceste informatii, ar trebui ca banca respectiva sa aiba pusa la punct o strategie viabila de iesire din criza".
Autoritatile nationale de supraveghere au inceput sa efectueze teste de stres cu multi ani in urma, intensificandu-si eforturile odata cu turbulentele financiare declansate la sfarsitul anului trecut.
Guvernele europene au solicitat recent Comitetului Supraveghetorilor Bancari Europeni, institutie cu sediul la Londra, sa realizeze un "colaj" format din informatiile despre 22 de creditori care activeaza la nivel comunitar.
Fondul Monetar International (FMI) estima in aprilie ca bancile europene inca mai au nevoie de fonduri in valoare de 375 mld. dolari (270 mld. euro) pentru a-si acoperi eventualele pierderi, comparativ cu 275 mld. dolari (198 mld. euro), suma necesara sistemului bancar american. Estimarea lansata de FMI a provocat disconfort pentru oficialii europeni, care nu au fost informati de publicarea acesteia, existand dubii asupra metodologiei utilizate.
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica avertiza in urma cu doua saptamani ca transparenta metodelor folosite este deosebit de importanta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
