Business Internaţional

Trădaţi prin Brexit, scoţienii au ocazia să deschidă uşa de ieşire din Regatul Unit. Însă drumul spre „Scexit“ este pavat cu provocări politice şi economice

Trădaţi prin Brexit, scoţienii au ocazia să deschidă uşa de ieşire din Regatul Unit. Însă drumul spre „Scexit“ este pavat cu provocări politice şi economice

Fostul lider al SNP şi prim-ministru Alex Salmond, care a demisionat în urma unui scandal sexual, a fondat partidul secesionist Alba Party şi a fost gazda unui show politic de televiziune la postul rusesc RT (fost Russia Today), considerat instrument de propagandă al Moscovei.

Autor: Bogdan Cojocaru

05.05.2021, 19:27 184

♦ Brexitul, care a fost subiectul unui referendum în 2016, a scos şi Scoţia din UE, deşi 62% din alegătorii scoţieni au votat atunci contra ieşirii Marii Britanii din Uniune ♦ Conform unei analize a Financial Times, pentru reducerea deficitului bugetar al Scoţiei, acum de 10% din PIB, va fi nevoie de creşteri de taxe anuale echivalente cu 1.765 de lire pe an de persoană.

Susţinătorii politici ai indepen­denţei Scoţiei spun despre alege­rile parlamentare de astăzi că sunt cele mai importante din istoria naţiunii deoarece, dacă le aduc majoritatea, le deschid calea spre un refe­rendum despre separarea de Regatul Unit.

Însă drumul spre „Scexit“ este pavat cu provocări politice, legale şi constituţionale. Iar Brexitul arată cât de mari pot fi şi problemele economice pe care le implică o astfel de mutare. Sondajele de opinie de dinainte de alegeri arată ca Partidul Naţional Scoţian (SNP), condus de Nicola Sturgeon, se apropia de acea majoritate în preferinţele alegătorilor pentru componenţa parla­mentului scoţian, cunoscut şi ca Holyrood, iar sprijinul popular pentru independenţă a urcat la peste 50% anul trecut, ajungând la cel mai ridicat nivel din istorie.

Însă premierul britanic Boris Johnson a promis că va refuza orice cerere pentru un nou referendum privind independenţa deoarece în cel din 2014 chestiunea separării scoţienilor de Regat a fost soluţionată pentru o generaţie. Un vot fără aprobarea guvernului de la Londra ar fi ilegal, spun el şi alţi politicieni. Cu alte cuvinte, Johnson, care a scos Marea Britanie din Uniunea Europeană, refuză Scoţiei plecarea din Regat.

Referendumul din 2014 a fost organizat cu aprobarea premierului britanic de atunci David Cameron, cel care a pariat şi că britanicii vor respinge Brexitul şi a pierdut.  În 2014, scoţienii au votat în proporţie de 55% pentru rămânerea în uniunea veche de 300 de ani. Însă de atunci multe s-au schimbat. În primul rând, Brexitul, care a fost subiectul unui referendum în 2016, a scos şi Scoţia din UE, deşi 62% din alegătorii scoţieni au votat atunci contra ieşirii Marii Britanii din Uniune. SNP argumentează că scoţienii au fost separaţi de UE împotriva voinţei lor. Apoi, a existat o diferenţă semnificativă între felul în care Nicola Sturgeon a gestionat pandemia şi strategia haotică a conservatorului Boris Johnson. Brexitul şi pandemia au schimbat situaţia economică a Scoţiei faţă de cum era înainte de 2016. Deficitul bugetar a crescut, iar unii analişti prezic că după Scexit guvernul independent va majora iniţial cheltuielile doar pentru a aplica apoi măsuri de austeritate necesare ţinerii veniturilor sub control. Institutul pentru Studii Bugetare prezice, de altfel, că o Scoţie independentă va trebui să-şi reducă deficitul „printr-un mix de majorări de taxe şi reduceri de cheltuieli“ în absenţa unei „foarte improbabile“ accelerări a creşterii economice, scrie BBC. Sturgeon respinge un astfel de scenariu.

Oamenii de afaceri scoţieni nu se opun cu toţii separării de regat, scrie John Lloyd, editorialist la Financial Times. Figuri proe­mi­nente, precum Sir Brian Souter, întreprin­zător în domeniul transportului cu trenul şi autobuzul, au îmbrăţişat cu entuziasm cauza. Însă cei mai mulţi oameni de afaceri se plâng pe tăcute că se tem că dacă s-ar opune planurilor SNP vor pierde comenzile din partea guvernului. Acest lucru înseamnă mai puţine afaceri şi concedieri. Scepticismul lor are la bază şi realitatea economică. Programul economic al SNP are ca nucleu o strategie dezvoltată în 2018 în care Scoţia, după câştigarea independenţei, ar păstra timp de zece ani ca monedă lira sterlină, asupra căreia nu are control. O analiză a FT a găsit că o Scoţie independentă ar pierde subvenţii de la Trezoreria britanică echivalente cu 1.633 de lire sterline de persoană pe an. Pentru reducerea deficitului bugetar, acum de 10% din PIB, va fi nevoie de creşteri de taxe anuale echivalente cu 1.765 de lire pe an de persoană. Spre comparaţie, cel mai mare nivel de deficit tolarat de UE este de 3% din PIB. O altă analiză, publicată de Institutul pentru Guvernare, estimează că ieşirea Scoţiei din Regat şi negocierea aderării la UE pot dura un deceniu. Scexitul ar pune în pericol cele 60% din exporturile naţiunii care în prezent se duc în restul Marii Britanii. Însă la fel se spunea şi despre Brexit, care ar fi trebuit să aducă apocalipsa pentru economia britanică. Însă nu s-a întâmplat aşa.

La fel ca în cazul Brexitului, nu există reguli bine definite după care Scoţia poate forţa un nou referendum privind independenţă.  Ciaran Martin, profesor la Universitatea Oxford, spune că a refuza Scoţiei un referendum ar fi ceva neobişnuit. „Până la urmă, ar schimba uniunea dintr-una bazată pe consimţământ în una forţată de lege, ceea ce ar fi cea mai profundă transformare în guvernanţa internă a Marii Britanii de când cea mai mare parte a Irlandei a plecat în urmă cu aproape un secol“, a explicat  Martin. Referendumul pentru independenţă nu este lipsit nici de nuanţe geopolitice. Fostul lider al SNP şi prim-ministru Alex Salmond, care a demisionat în urmă unui scandal sexual, a fondat partidul secesionist Alba Party şi a fost gazda unui show politic de televiziune la postul rusesc RT (fost Russia Today), considerat instrument de propagandă al Moscovei.

 
 
AFACERI DE LA ZERO