In acest moment al anului, soarele nu rasare deloc in nordul extrem al Cercului Arctic, insa Karen Margrethe Kuvaas spune ca nu a mai dormit bine de cateva zile. Motivul: efectele din ce in ce mai extinse ale crizei pietei rezidentiale din Statele Unite.
Kuvaas este primarul Narvik, un port indepartat care impreuna cu alte doua municipalitati norvegiene au suferit pierderi de aproximativ 64 de milioane de dolari in urma unor investitii in titluri complexe, scrie International Herald Tribune.
"Ma gandesc la acest lucru tot timpul. Din cauza acestei probleme nu ne putem concentra asupra altor lucruri importante ca scolile sau asistenta pentru batrani", spune Kuvaas, in varsta de 60 de ani.
Cele trei orase din Norvegia sunt cele mai recente victime ale crizei izbucnite in aceasta vara pe piata americana a creditelor ipotecare cu risc ridicat, criza care s-a extins mai apoi catre cele mai indepartate colturi ale lumii, cauzand pierderi si generand temeri privitoare la evolutia economiei globale.
Criza a facut nenumarate victime, de la proprietarii insolventi din California pana la trezoreria de stat din Maine, de la banci regionale din Germania pana la cele mai puternice banci de pe Wall Street. Citigroup, printre cele mai greu lovite institutii financiare, a fost cea care a creat titlurile achizitionate de orasele norvegiene prin intermediul unei companii norvegiene de brokeraj.
Locuitorii oraselor sunt furiosi si speriati, temandu-se ca pierderile vor afecta servicii locale ca gradinitele, caminele pentru batrani si institutiile culturale.
Cu numai cateva saptamani inainte de Craciun, Narvik s-a vazut deja in imposibilitatea de a plati salariile angajatilor autoritatilor locale.
Mai presus de orice, locuitorii vor sa stie cum a ajuns comunitatea lor sa-si vada viitorul, cladit pe baza veniturilor generate de o statie hidroelectrica de pe un fiord din apropiere, pus in pericol prin achizitionarea unor astfel de titluri.
"Cei de la primarie au fost naivi si au fost manipulati", a declarat Paal Droenen, locuitor al orasului. "Este o catastrofa pentru un oras mic ca al nostru".
Acum, orasele afectate se gandesc sa initieze actiuni in instanta impotriva companiei norvegiene de brokeraj, Terra Securities, care le-a vandut investitiile. Oficialii oraselor considera ca au fost inselati de brokerii Terra, care nu i-a avertizat in legatura cu riscul implicat de aceste tipuri de titluri.
"Cand vinzi ceva care nu este ceea ce sustii ca este inseamna ca inseli", a declarat Kuvaas. Ea a respins sugestia conform careia locuitorii orasului nu sunt destul de sofisticati pentru a intelege ceea ce cumpara. "Faptul ca traim in aceasta regiune nu inseamna ca suntem prosti", spune Kuvaas.
Autoritatile norvegiene din sectorul financiar s-au declarat de acord cu faptul ca brokerii au indus orasele in eroare si au suspendat autorizatia Terra Securities, decizie in urma careia compania a depus cerere de protectie impotriva falimentului. Insa compania-mama a acesteia, Terra Group, care este la randul sau controlata de 78 de banci de economii si continua sa opereze pe piata, a respins solicitarile de a plati daune oraselor. Un purtator de cuvant al grupului a declarat ca si grupul a fost afectat de acest episod.
Ministrul norvegian de finante, Kristin Halvorsen, a exclus posibilitatea lansarii de catre stat a unui program de salvare a oraselor, oficialii Citigroup, care au anuntat ca vor suspenda una dintre investitiile achizitionate de orasul Narvik, au declarat la randul lor ca nu au niciun fel de obligatie de a interveni.
La primarie, situatia incepe sa devina din ce in ce mai clara. Administratorul-sef al Narvik, Trond Hermansen, considera ca poate recupera jumatate din investitiile in valoare de 9,4 milioane de dolari realizate de oras in produsele Citigroup, un pachet de titluri avand legatura cu obligatiuni municipale americane.
Insa Narvik mai detine si alte investitii, in valoare de 34,5 milioane de dolari, in alte titluri create de Citigroup, cunoscute drept obligatiuni cu risc ridicat (CDO), a caror valoare a scazut de asemenea pe fondul crizei pietelor. Orasul va pierde si o parte din acesti bani.
Investitiile respective reprezinta un sfert din bugetul anual al Narvik, in valoare de 163 de milioane de dolari, iar acoperirea pierderilor ar necesita contractarea unui credit pe termen lung, credit pe care orasul l-ar putea rambursa numai prin reducerea bugetelor serviciilor.
Pe masura ce pierderile ies la iveala, incep sa apara si acuzatiile de ordin politic. Liderul opozitiei, Torgeir Traeldal, cere initierea unei anchete privitoare la modul si motivele pentru care orasul a decis sa realizeze aceste investitii.
"Vor cadea capete", spune Traeldal.
De la fereastra acestuia se pot vedea vasele de transport din Narvik asteptand sa fie incarcate cu minereu de fier. Acestea atesta locatia strategica a orasului, la peste 120 de mile nord de Cercul Arctic, nu departe de campurile bogate in minereuri ale Suediei. Astfel, Narvik a intrat cu mult timp in urma in vizorul strainilor.
Istoria orasului este ilustrata intr-un mic muzeu aflat in apropiere de piata de peste, muzeu care atrage vizitatori din intreaga lume.
Muzeul ar putea cadea si el victima crizei insa. Ulf Eirik Torgersen, directorul muzeului, a anuntat ca oficialii orasului i-au spus ca bugetul muzeului va fi redus cu 40%, ceea ce ar putea echivala cu inchiderea acestuia.
Ca multe alte orase norvegiene, Narvik obtine de asemenea venituri importante din statia hidroelectrica din apropiere. Exact aceste venituri sunt sursa problemelor din prezent.
In 2004, Narvik si o serie de alte orase au contractat un imprumut important constituind veniturile viitoare din energie drept garantii. Au investit mai apoi banii, prin intermediul Terra Securities, in titlurile create de Citigroup care ofereau randamente mai bune decat investitiile traditionale.
In iunie 2007, cand problemele din sectorul subprime incepeau sa apara, Narvik a transferat o parte din aceste investitii in titluri si mai complexe, din nou prin intermediul Terra Securities.
In cateva saptamani, pe masura ce problemele de pe piata s-au agravat, valoarea acestor investitii a scazut, iar Navik a primit o scrisoare din partea Terra Securities in care aceasta solicita plata unei sume suplimentare de 2,8 milioane de dolari. Hermansen a declarat ca brokerii Terra nu-l avertizasera niciodata ca vor fi solicitate astfel de sume.
Eystein Kleven, care conduce ancheta autoritatilor norvegiene din sectorul financiar, a declarat ca in documentele Terra Securities redactate in limba norvegiana nu sunt mentionate astfel de plati, si nici alti factori de risc. Documentele Citigroup ofereau informatii privitoare la riscuri, insa Narvik a primit o copie a acestora dupa semnarea acordului.
"Aceasta este cea mai grava problema cu care ne-am confruntat pe piata de actiuni in ultimii zece ani", a declarat Kleven. Chiar si in eventualitatea in care documentele in norvegiana ar fi inclus informatiile respective, nu este sigur ca orasul ar fi evitat investitiile in cauza. Kuvaas spune ca orasul avea incredere in Terra Securities cu care lucrase de la sfarsitul anilor '90.
Pentru locuitorii orasului, intrebarea cea mai importanta este de ce si-a riscat Narvik veniturile din energie pe investitii exotice.
"Suntem furiosi pe politicienii nostri pentru ca ar fi trebui sa stie ce fac", spune Eileen Jacobsen, in varsta de 34 de ani, educatoare. Aceasta, care are un fiu la gradinita, spune ca se teme ca orasul isi va reduce resursele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
