Nu ar fi pentru prima dată când o economie de dimensiuni relativ reduse ameninţă să declanşeze un efect de domino, potrivit băncii elveţiene UBS, citate de CNBC.
"Cazul cipriot are toate ingredientele să ridice din nou semne de întrebare privind consistenţa proiectului euro, comparabile - chiar dacă mai puţin periculoase - cu cele ale isteriei din ultimii ani privind ieşirea Greciei din zona euro", a afirmat economistul Martin Lueck, de la UBS.
Cipru are nevoie disperată de 17,5 miliarde de euro, pentru recapitalizarea băncilor şi plata facturilor de către stat, după ce ţara a fost lovită puternic de expunerea la economia elenă.
Între timp, Cipru a devenit dependent într-o măsură ridicată de fonduri din Rusia, după ce în decembrie 2011 a primit un împrumut de 2,5 miliarde de euro de la guvernul de la Moscova. Cipru a fost acuzat, în contextul legăturilor strânse cu Rusia şi a depozitelor însemnate ale cetăţenilor ruşi în băncile cipriote, că ar permite spălarea de bani de către oligarhi ruşi.
Un ajutor european pentru Cipru nu pare că va veni uşor, scrie CNBC, întrucât au fost ridicate deja semne de întrebare referitor la spălarea de bani şi statutul de paradis fiscal al insulei. Cipru a negat orice acuzaţii şi nu pare dispus să accepte condiţiile ataşate unui pachet de ajutor extern.
Impunerea de condiţii prea dure Ciprului riscă să împingă ţara şi mai mult sub influenţa Rusiei, potrivit analistului UBS. Cipru a pierdut accesul la finanţarea de pe piaţa internaţională în aprilie 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
